de Rob Wood

Rob Wood

Isus a venit ca să ne dea viaţă din belşug. (Ioan 10:10) Deci, ascultarea de voia Lui cu privire la sex şi relaţii nu ar trebui să ne ducă la o viaţă de nefericire. Cu toate acestea, trăim într-o cultură foarte sexualizată. O cultură în care însăşi noţiunea de abţinere de la relaţii sexuale este considerată, în cel mai bun caz, ciudată, iar în cel mai rău caz, dăunătoare. Prin urmare, trebuie să ne întrebăm cu sinceritate: când vine vorba de convingerile noastre despre sex şi celibat, suntem influenţaţi de Cuvântul lui Dumnezeu sau de perspectiva care prevalează în cultura noastră?

În Scripturi, de exemplu, atât Domnul Isus, cât şi apostolul Pavel ne oferă un model pentru trăirea unei vieţi de celibat spre gloria lui Dumnezeu. Pavel nu ne frapează ca fiind un bărbat căruia îi lipsea intimitatea, de exemplu, el îl descrie pe Timotei ca „adevăratul meu copil în credinţă”. (1 Timotei 1:2) Prin urmare, viaţa de celibat nu ar trebui să ducă la o viaţă de singurătate. Ea poate să fie în schimb o viaţă plină de bucurie, caracterizată de prietenii puternice şi de o participare sănătoasă la familia creştină. Avem câteva exemple în Biblie de intimitate non-erotică, ca David şi Ionatan, Rut şi Naomi, Isus şi Ioan, Pavel şi Timotei. Deşi împotrivirea faţă de ispită poate fi dificilă, perspectiva intimităţii curate ar trebui să ne inspire pentru a continua să ne supunem lui Cristos şi să explorăm cu înţelepciune relaţiile intime non-erotice disponibile pentru noi.

De asemenea, Isus ne spune că unii aleg să nu se căsătorească „pentru Împărăţia cerurilor”. (Matei 19:12) Iar starea de celibat este considerată un „dar” în 1 Corinteni 7:7. Dar acest dar în sine nu ne oferă siguranţa că vom avea o viaţă plină de bucurie. Ceea ce este important totuşi este că poate fi folosit în slujba lui Dumnezeu. Deci, cel mai bun mod de a te asigura că nu eşti nefericit, trăind ca celibatar o viaţă de castitate, este să foloseşti acest dar slujindu-L „fără piedici” pe Domnul. (1 Corinteni 7:35)

[Rob Wood, Won’t a celibate life make me miserable? Copyright © 2017 True Freedom Trust. Tradus şi publicat cu permisiune.]

de Stuart Parker

Stuart Parker

Unora dintre cei care au atracţie faţă de persoanele de acelaşi sex le-ar plăcea ca orientarea lor sexuală să se schimbe. Pentru un creştin, să schimbe un set de ispite sexuale cu un alt set de ispite sexuale nu constituie efectiv un mare progres, în termenii trăirii unei vieţi care Îl glorifică pe Dumnezeu. Dumnezeu îl cheamă pe fiecare creştin să respecte limitele sexuale stabilite în Biblie. Iar Dumnezeu nu promite să ne ia luptele – în Biblie, experienţa lui Pavel a fost că Dumnezeu i-a dat har ca să îndure „un ţepuş în carne”. (2 Corinteni 12:8-9)

Uneori, tiparul atracţiilor sexuale se schimbă într-adevăr pe parcursul vieţii. Dar o preocupare exagerată cu schimbarea orientării sexuale poate să devină un idol („Numai când se va rezolva asta voi putea fi cu adevărat fericit…”). Este nevoie să ne încurajăm unul pe celălalt să găsim mulţumire în circumstanţele noastre din prezent. (Filipeni 4:11-13) Numai în viaţa ce va veni vom experimenta schimbarea deplină (1 Corinteni 15:51-52), iar luptele noastre vor lua sfârşit. (Apocalipsa 21:4)

TfT este în principal o misiune de ucenicizare şi credem în transformarea biblică. Când intrăm în relaţie cu Cristos, ar trebui să ne aşteptăm la schimbare. Într-adevăr, schimbarea este inevitabilă pentru un ucenic al lui Cristos. Totuşi, experienţa transformării biblice nu constă în primul rând într-o schimbare a orientării sexuale. (Biblia nu vorbeşte despre orientarea sexuală.) Transformarea biblică constă în:

1. Schimbarea inimii (Ezechiel 36:26, Psalmul 51:10, 2 Corinteni 5:17);
2. Schimbare în comportament (Romani 6:17-18 şi restul capitolului 6 din Romani, 1 Ioan 2:1, 1 Ioan 3:6);
3. Schimbarea minţii (2 Corinteni 10:5, 1 Corinteni 2:16, Romani 12.2).

Şi astfel noi, la TfT, suntem o comunitate care explorăm împreună modul în care transformarea biblică ne impactează vieţile, inclusiv identitatea sexuală.

Iată o listă cu câteva motive pentru care oamenii vor să-şi schimbe orientarea sexuală. Fiecare punct este însoţit de gândurile noastre.

• Dorinţa de a se căsători cu cineva de sex opus şi poate de a avea copii. Încurajăm cu prudenţă posibilitatea căsătoriei, atunci când, deşi sentimentele faţă de persoanele de acelaşi sex persistă, există o atracţie suficientă (în sensul cel mai larg) faţă de o posibilă parteneră de căsătorie. Mulţi de la TfT pot să depună mărturie despre dedicarea lor în căsnicie, cu fidelitate şi dragoste, faţă de soţul sau soţia lor (care include relaţii sexuale satisfăcătoare), fără să aibă nevoie de o atracţie sexuală generală faţă de persoanele de sex opus.
• Dorinţa de a fi „normal” şi de a evita discriminarea/judecata. Punem sub semnul întrebării dorinţa de conformare faţă de ceea ce este normal şi vrem să dăm asigurarea că în ele însele, ispitele faţă de persoanele de acelaşi sex nu sunt păcătoase (Isus a fost ispitit în toate felurile – Evrei 4:15 – dar ceea ce a contat a fost împotrivirea faţă de ispită).
• Perspective negative faţă de celibat. Avem ca scop să promovăm celibatul ca fiind la fel de valoros precum căsătoria. (1 Corinteni 7:32) Dacă cineva este dedicat celibatului, atunci efectiv nu este atât de important de cine este atras sexual – ceea ce contează este că se împotriveşte atracţiilor şi caută mai degrabă intimitatea sănătoasă, în moduri non-sexuale.

Consilierea şi terapia

TfT oferă suport pastoral, dar nu oferă consiliere sau terapie. Totuşi, recunoaştem că unii vin la noi cu dificultăţi semnificative şi cu traume care necesită ajutor specializat. În astfel de cazuri, îi trimitem la consilieri profesionişti şi responsabili. Avem o listă cu consilieri calificaţi, care simpatizează cu viziunea şi misiunea noastră şi care lucrează respectând codul etic în vigoare pentru consilierii din Regatul Unit.

Credem că oamenii ar trebui să aibă acces la o consiliere care să îi ajute să-şi proceseze sentimentele conform convingerilor personale. Cerinţele principale pentru consilierii din lista noastră este să fie de acord cu viziunea şi misiunea noastră şi să fie dornici să respecte şi să lucreze cu convingerile personale ale clienţilor. Preferăm să selectăm consilieri care îi vor ajuta în primul rând să facă progrese, nu care să aibă ca prim scop să-i îndrume pentru a obţine un anumit rezultat.

[Stuart Parker, Can sexual orientation be changed? Copyright © 2017 True Freedom Trust. Tradus şi publicat cu permisiune.]

de Jonathan Berry & Stuart Parker

Jonathan Berry, Director la True Freedom Trust

Este adevărat că „toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său”. (Romani 8:28) Iar chiar în versetul următor descoperim unul dintre beneficiile majore ale oricărei forme de suferinţă şi luptă. Marele plan al lui Dumnezeu pentru viaţa noastră este să fim „asemenea chipului Fiului Său”. (Romani 8:29)

Apostolul Pavel avea o luptă – „un ţepuş în carne” – pe care Dumnezeu a refuzat să i-l ia. (2 Corinteni 12:7-9) Deşi a fost dificil pentru Pavel, la timpul potrivit a putut să realizeze scopurile lui Dumnezeu: mai întâi „ca să nu mă umflu de mândrie” (2 Corinteni 12:7) şi, în al doilea rând, „pentru ca puterea lui Cristos să rămână în mine”. (2 Corinteni 12:9) Cu alte cuvinte, prin slăbiciunea şi luptele continue ale lui Pavel, a devenit mai clar pentru alţii că prin el lucra Cristos.

Dumnezeu lucrează cu fiecare copil al Său în mod unic. Iată câteva răspunsuri personale la întrebarea din titlu, primite de la cei implicaţi în misiunea TfT.

Jonathan: „Am descoperit că Dumnezeu a folosit de multe ori luptele mele în acest domeniu pentru a netezi muchiile ascuţite ale caracterului meu (deşi mai este mult de lucru în privinţa asta!). Şi le-a folosit, de asemenea, pentru a mă învăţa să mă încred mai mult în El. Să mă încred în El, îndeosebi pentru viitorul meu ca bărbat necăsătorit. Cred că această luptă mă ajută şi să am mai multă compasiune pentru cei care se luptă de o viaţă cu diferite lucruri. Şi, în sfârşit – oarecum ironic – cred că Dumnezeu mi-a dat posibilitatea să dezvolt prietenii mai apropiate cu alţi bărbaţi decât în cazul în care aş fi fost atras de persoane de sex opus. Uneori astfel de prietenii mi-au provocat suferinţă şi au fost dificil de dezvoltat, eu făcând multe greşeli pe parcurs. Dar, în cele din urmă, merită să duc această luptă!”

Stuart: „Am venit la Dumnezeu cerându-I ajutorul în privinţa atracţiilor mele faţă de persoanele de acelaşi sex şi am descoperit că El era mai interesat să Se ocupe de autosuficienţa mea. Încredinţându-I Lui un domeniu din viaţa mea de care nu mă puteam ocupa pe cont propriu, El mi-a aprofundat credinţa şi m-a ajutat să mă încred în El şi în alte moduri.”

Am cerut părerea şi altor membri ai TfT şi iată câteva dintre răspunsurile lor la întrebarea: „Există beneficii în lupta cu atracţia faţă de persoanele de acelaşi sex?”

• „Mi-a dat compasiune pentru alţii.”
• „Mă face să realizez cât de dependent sunt de Dumnezeu pentru biruinţa asupra atracţiei faţă de persoanele de acelaşi sex.”
• „Dependenţa de Dumnezeu, dragostea pentru alţii… ca să numesc câteva. Prin lupta cu atracţia faţă de persoanele de acelaşi sex am putut, de asemenea, să percep creştinismul meu legalist, ceea ce mi-a îngăduit să înţeleg Evanghelia într-un mod mult mai profund.”
• „Cred că s-ar cuveni să spun că pe mine mă face să am nevoie de un Mântuitor. Mă lupt, dar în final am nevoie de Isus, fiindcă sunt fără putere.”
• Cei care se luptă cu atracţia faţă de persoanele de acelaşi sex au mai multă credinţă deoarece alegem în fiecare zi să ne luăm crucea şi să nu ne trăim viaţa conform dorinţelor care pentru noi sunt naturale.”

[Jonathan Berry & Stuart Parker, Are there benefits to a struggle with same-sex attraction? Copyright © 2017 True Freedom Trust. Tradus şi publicat cu permisiune. John este Director la True Freedom Trust, fiind responsabil cu învăţătura şi cu aspectele pastorale ale misiunii. Stuart este Director Asociat la True Freedom Trust, fiind responsabil cu site-ul şi cu evenimentele organizate de misiune. John şi Stuart pot fi contactaţi la numărul de telefon (44)0151.653.0773 sau prin e-mail pe site-ul www.truefreedomtrust.co.uk.]

Dumnezeu este dragoste. (1 Ioan 4:8) Acest adevăr despre Dumnezeu este folosit de unii pentru a argumenta că, prin urmare, Dumnezeu trebuie să aprobe orice relaţie pe care cultura noastră o defineşte ca iubitoare. Dar există două fisuri majore în argumentul respectiv.

În primul rând, deşi Dumnezeu este întru totul dragoste, El nu este numai dragoste. Dragostea este doar unul dintre minunatele atribute ale Dumnezeului nostru infinit şi perfect. Dar dragostea lui Dumnezeu trebuie înţeleasă şi experimentată împreună cu toate celelalte aspecte al naturii divine. De exemplu, Dumnezeu este şi sfânt, drept, credincios, înţelept şi aşa mai departe. Deci, accentuând în mod exagerat unul dintre variatele aspecte ale lui Dumnezeu în detrimentul altora, ne alegem inevitabil cu un dumnezeu al imaginaţiei noastre, cu un idol (conform Exod 20:4).

În al doilea rând, Dumnezeul care este dragoste este şi Creatorul şi stăpânul tuturor lucrurilor. La început, El le-a dat bărbaţilor şi femeilor o mare libertate de a se bucura de creaţia Lui bună, în contextul unei relaţii intime, iubitoare cu El: „Poţi să mănânci după plăcere din orice pom din grădină.” (Geneza 2:16) Dar a pus, cu înţelepciune, o limită libertăţii oamenilor. Aceasta pentru ca desfătarea traiului nostru în această lume să continue veşnic: „… dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el vei muri negreşit”. Ispita originală a constat în a fi „ca Dumnezeu” (Geneza 3:5), hotărând pentru noi înşine ce este bine şi ce este rău.

Deci, când vine vorba de relaţii sexuale, Dumnezeul care este atât dragoste, cât şi Rege peste întreaga creaţie, este Cel care decide ce înseamnă o relaţie iubitoare. Nu noi, creaturile Sale.

Totuşi, aceasta nu înseamnă că Dumnezeu intenţionează ca creştinii care experimentează ispite faţă de persoanele de acelaşi sex să trăiască fără dragoste sau intimitate. Există câteva exemple în Biblie de intimitate non-sexuală între fraţi credincioşi şi surori credincioase. Gândiţi-vă la David şi Ionatan, Rut şi Naomi, Isus şi Ioan – ucenicul pe care îl iubea Isus. Iar Isus le promite urmaşilor Săi că nimeni nu va lăsa case şi relaţii de dragul Împărăţiei lui Dumnezeu, fără să „primească mult mai mult în veacul acesta de acum, iar în veacul viitor, viaţa veşnică”. (Luca 18:29-30)

[Why would a good God be against loving same-sex relationships? Copyright © 2017 True Freedom Trust. Tradus şi publicat cu permisiune.]

de Jonathan Berry

Jonathan Berry, Director la True Freedom Trust

Dumnezeu ne pune laolaltă într-un mod unic şi specific. Lăudat să fie Dumnezeu, deoarece fiecare dintre noi suntem făpturi aşa de minunate, făcute de Creatorul nostru perfect! (Psalmul 139:13-14) Într-o lume căzută, aceasta înseamnă desigur că experienţa pe care o are cineva cu ispitele faţă de persoanele de acelaşi sex va fi – cel puţin într-o anumită măsură – unică. Deci, inevitabil, într-o astfel de situaţie nu există o abordare unică pentru a oferi suport.

Un bun punct de plecare ar fi să-i ceri celui în cauză să-ţi relateze povestea personală. Ai grijă să dai dovadă de sensibilitate aici, deoarece nu toată lumea se simte confortabil vorbind despre sexualitatea proprie. Dar dacă se află în căutare de suport, i-ai putea cere să-ţi explice cum tind să se manifeste ispitele în cazul lui. Pentru unii, ele ar putea fi o luptă cu pornografia sau cu aplicaţiile online, sau cu site-urile de dating. Pentru alţii, ar putea fi lupta cu interdependenţa emoţională (adică dezvoltarea de legături prea intense, nesănătoase cu prieteni de acelaşi sex). Alţii ar putea să se simtă singuri şi să fie disperaţi după intimitate curată. Iar unora s-ar putea să le fie neclară învăţătura biblică despre practicarea relaţiilor între persoane de acelaşi sex, întrebându-se dacă ar fi în ordine să se afle într-o relaţie iubitoare cu cineva de acelaşi sex.

Începe deci prin a pune, cu delicateţe, întrebări şi prin a asculta cu atenţie răspunsurile. Împotriveşte-te tentaţiei de a te grăbi să răspunzi cu versete din Biblie sau de a oferi soluţii rapide care ignoră problemele de bază. Ascultarea este o abilitate mult prea neglijată în asistenţa pastorală! Când cineva îşi deschide inima faţă de tine şi îţi face cunoscut ceva din povestea proprie, opreşte-te un moment ca să-i mulţumeşti pentru onestitate. De asemenea, poate că are nevoie de o asigurare imediată că Dumnezeu îl iubeşte în continuare şi că este acceptat de Cristos, îndeosebi dacă se află prins în ciclul gândurilor păcătoase şi al comportamentului păcătos. (Romani 5:8, 15:7)

Ca şi creştini, ne maturizăm când alţi credincioşi ne spun, cu dragoste, adevărurile biblice. (Efeseni 4:15) Relatându-şi povestea, cel pe care vrei să îl ajuţi ţi-a făcut cunoscute un mod de gândire sau tipare de comportament la care poţi oferi un răspuns iubitor, dând glas adevărului biblic? Ai însă grijă aici. Este trist, dar nenumăraţi creştini care se confruntă cu ispite faţă de persoane de acelaşi sex au auzit o mulţime de adevăruri de la tovarăşii lor creştini, dar care nu au fost întotdeauna rostite cu dragoste! Deci înainte de a vorbi, roagă-te şi cere-I Domnului să te facă, prin Duhul Sfânt, un imitator al Său, ca să fii „plin de har şi de adevăr”. (Ioan 1:14) Cere şi înţelepciune (Iacov 1:5), pentru ca nu numai să spui ce este folositor, ci să-l şi întăreşti pe cel în cauză în credinţa lui.

O întrebare evidentă (dar adesea neglijată) pe care ar trebui să i-o adresezi este următoarea: „Ce pot face pentru a te susţine cel mai bine în lupta cu ispitele faţă de persoanele de acelaşi sex?”

[Jonathan Berry, How can I support a Christian who experiences same-sex temptations? Copyright © 2017 True Freedom Trust. Tradus şi publicat cu permisiune.]

de Rob Wood

Rob Wood

Biblia defineşte căsătoria în Geneza 2:24 ca o uniune între un bărbat şi o femeie. Isus confirmă această definiţie a căsătoriei în Matei 19:5, aşa cum face şi apostolul Pavel în Efeseni 5:31. Orice activitate sexuală care se desfăşoară în afara acestui context este tratată ca păcătoasă, ceea ce Isus numeşte „imoralitate sexuală” în Marcu 7:21.

Mai mult, practicarea relaţiilor între persoane de acelaşi sex este evidenţiată în mod specific ca păcătoasă de câteva ori în Scriptură. În Legea lui Dumnezeu, de exemplu, condamnările practicării relaţiilor între persoane de acelaşi sex se află în Levitic 18:22 şi 20:13. Alte referinţe sunt date în Noul Testament. De exemplu, în Romani 1:24-32, prin trimiteri la relatarea creaţiei din Geneza, relaţiile între persoane de acelaşi sex, atât între bărbaţi, cât şi între femei, sunt considerate păcătoase. Referinţe despre păcatul practicării relaţiilor între persoane de acelaşi sex se găsesc şi în 1 Corinteni 6:9 şi 1 Timotei 1:10.

Prin urmare, Scripturile sunt consecvente în interzicerea activităţii între persoane de acelaşi sex, de-a lungul a diferite perioade din istoria omenirii şi în diferite contexte culturale. Deşi Scripturile sunt clare în privinţa eticii sexuale, ele ne spun, de asemenea, că perspectiva iertării şi vieţii eterne este oferită oricui se întoarce de la păcat şi îşi pune credinţa în Cristos (Marcu 1:15), indiferent cât s-a îndepărtat de planul bun al lui Dumnezeu pentru sex şi căsătorie.

[Rob Wood, What does the Bible teach about same-sex practice? Copyright © 2017 True Freedom Trust. Tradus şi publicat cu permisiune. Rob este responsabil cu comunicarea şi învăţătura la True Freedom Trust şi coordonează prezenţa misiunii în media socială. Poate fi contactat la numărul de telefon (44)0151.653.0773 sau prin e-mail pe site-ul www.truefreedomtrust.co.uk.]