de Jimmy Hinton
Jimmy Hinton
Este o întrebare al cărei răspuns (ar trebui să) vrem să îl cunoaștem noi, părinții: „Cum îmi mențin copiii în siguranță față de prădătorii sexuali?” Mi se pune constant această întrebare, ceea ce mă bucură. Faptul că părinții și liderii de biserici întreabă înseamnă că iau în serios sarcina de a-i proteja pe copiii pe care îi au în grijă. Aș vrea să pot spune că abuzul în biserici este rar. Nu este. Nici vorbă! În opinia mea, nu facem o treabă destul de bună pregătindu-i pe liderii bisericii noastre să se ocupe de această problemă.
Nu este interesant că Isus Și-a pregătit ucenicii spunând: „Iată, Eu vă trimit ca pe nişte oi în mijlocul lupilor. Fiţi, dar, înţelepţi ca şerpii şi fără răutate ca porumbeii.” (Matei 10:16) Ce iese apoi din gura Fiului lui Dumnezeu este de reținut: „Vă vor bate în sinagogile lor.” Bătăi. Ură. Crimă. Tați omorând copii. Copii omorând părinți. Persecuție. Fugă. După nouă ani de colegiu și graduarea școlii pot spune cu sinceritate că nu a existat nimic, nici măcar cât de cât similar cu aceasta, în discuțiile care trebuiau să ne pregătească pentru misiune. Trist, asemenea lucruri se întâmplă în bisericile noastre astăzi, aici în Statele Unite. Din experiența mea personală de trăire alături de un lup, vă fac cunoscute următoarele sfaturi, pentru a vă proteja copii.
# 1: Educă-ți copiii! – Înțeleg nevoia de a ne proteja copiii de anumite lucruri. Dar a-i menține complet protejați este o greșeală. Și îi costă pe copiii noștri biruința. Lucrul numărul unu pe care îl putem face pentru a-i ajuta pe copiii noștri să fie în siguranță față de prădători este să îi învățăm ce este efectiv abuzul și cum să spună nu. Îi învățăm siguranța față de incendii și avem pompieri care vin la școlile lor. Avem exerciții de evacuare în caz de incendiu. Îi învățăm să traverseze strada în siguranță. Facem exerciții de protecție față de tornade în Pennsylvania, în care îi învățăm să strige cu putere! Ei învață despre cele mai sigure locuri în care se pot adăposti în timpul furtunilor cu fulgere. Deci de ce nu-i învățăm să spună „Nu!” unui prădător? E-mailul meu este plin de cereri de la oameni care îmi povestesc despre copiii lor care au fost abuzați sexual. Am primit zeci și zeci de asemenea e-mailuri doar în ultimele câteva luni și toate sunt din bisericile Church of Christ. Molestatorii de copii nu își asumă riscul cu un copil despre care cred că va spune despre ei. Deci învață-ți copilul să spună.
# 2: Creează granițe/politici! – Este uimitor cât de multe biserici, școli și centre de zi nu au politici scrise. Aceste locuri sunt ținte ușoare deoarece există mulți copii, accesibilitatea este nerestricționată, darea de socoteală este inexistentă, sunt disperate după voluntari, cei mai mulți oameni au automat încredere, iar mulți creștini sunt naivi. Am creat locul perfect pentru abuzatori și un loc de coșmar pentru copii. Tatăl meu mi-a scris din închisoare mai demult, spunându-mi: „Bisericile și centrele de zi creștine sunt locurile în care poți molesta cel mai ușor copiii. Este atât de ușor să câștigi încrederea oamenilor, iar ei realmente îți încredințează copiii lor.” Dacă vă interesează o discuție despre granițe, vedeți articolele mele pe această temă.
# 3: Educă adulții! – Precum am menționat, noi, pastorii, suntem prost echipați pentru a detecta, a preveni și a raporta abuzul și pentru a ne ocupa de consecințele lui. Asta nu este o critică aspră la adresa școlilor noastre. Mă gândesc cum eram eu însumi înainte de a afla că tatăl meu este un abuzator – nu vroiam să cred că așa ceva se întâmplă în biserici. Dar se întâmplă. Din plin. Pavel spune să demascăm faptele întunericului, nu să pretindem că nu există sau să le ignorăm. La fiecare incident de abuz într-o biserică despre care aud, aud despre tot atâtea incidente de mușamalizare din partea liderilor de biserici. Ceea ce nu este doar ilegal, este imoral. Trebuie să îi educăm pe adulții noștri cum să detecteze abuzul, cum să îl prevină, cum să îl raporteze și cum să aducă vindecare victimelor abuzului. Rușine bisericilor care mușamalizează abuzul și se prefac că nu a avut loc!
# 4: Acceptă realitatea! – Când eșuăm să acceptăm realitatea că unii dintre cei mai de încredere, cei mai respectați, cei mai productivi oameni din bisericile noastre sunt abuzatori sexuali, îi ajutăm să mărească numărul victimelor, după cum voi demonstra ulterior. Vorbesc din experiență, nici într-un milion de ani nu aș fi visat că propriul meu tată, el însuși pastor, este capabil să abuzeze copii. Așa ceva nu mi-a trecut niciodată prin minte. Era printre cei mai buni prieteni ai mei. Poate că nu am vrut să cred. Dar, mai rău, delictele lui sunt delicte incredibil de ușor de ascuns. Gavin de Becker a scris cândva: „Soluția la violența sexuală în America nu este mai multe legi, mai multe arme, mai multă poliție sau mai multe închisori. Soluția la violența sexuală este acceptarea realității” (citat din Cuvânt înainte, Prădători, pedofili, violatori și alți delincvenți sexuali[1] de Anna Salter, p. xi).
# 5: Păstrează dovezi și fă ceva! – În Molestatorul copilului abil social[2] de Carla van Dam, autoarea vorbește despre o „dâră de murdărie” pe care o lasă molestatorii în urmă. După ce este arestat cineva, toți ne amintim lucruri care nu „păreau în ordine”. Este uimitor cât de mulți mi-au spus de la arestarea tatălui meu cât de inconfortabil se simțeau în preajma lui când se afla în prezența copiilor. Totuși nimeni, inclusiv eu, nu a vorbit vreodată despre asta cu cineva. Van Dam recomandă ca, dacă vedem un adult interacționând cu copiii într-un mod nepotrivit, să vorbim cu alți părinți pentru a vedea dacă au sentimente asemănătoare. După care ea recomandă strângerea de dovezi despre interacțiuni specifice. Am chemat poliția în mai multe ocazii, doar pentru a-i informa despre lucruri pe care le-am văzut la unii indivizi. Deși actele în sine nu erau ilegale, poliția are astfel informații despre anumiți indivizi. Am raportat un bărbat la poliție vara aceasta și am spus: „Omul va viola o victimă foarte curând dacă nu este prins.” Trist, cuvintele mele s-au dovedit profetice o lună mai târziu. Acum se află în închisoare pentru agresiune sexuală.
Mulți caută să-mi demonstreze că abuzul nu este obișnuit în bisericile Church of Christ. Petreceți numai o zi în fața monitorului computerului meu și citiți e-mailurile zilnice pe care le primesc de la victimele din Church of Christ. Perspectiva vi se va schimba rapid. Iată doar câteva cazuri din Church of Christ din ultimii câțiva ani:
16 decembrie 2014 – Fostul predicator de la Church of Christ din Elm și Hudson, Oklahoma, Tommy Lynn Bailey, 56 de ani, a fost arestat ieri pentru relații sexuale cu o minoră, care au început când era avea 14 ani și care au durat șapte ani. Ea locuia în locuința lui și se afla în grija lui directă. Bailey a lucrat, de asemenea, la centrul de consiliere Open Arms Behavioral Health din Lawton.[3]
11 septembrie 2014 – O membră în vârstă de 14 ani a bisericii a trăit propria ei tragedie când predicatorul ei de la Palisades Family Church of Christ, Glenn VanZandt, în vârstă de 55 de ani, a fost prins de un polițist într-un parc gol al orașului, violând-o și sodomizând-o. El îi făcea asta de luni de zile tinerei victime.[4]
Iulie 2012 – Într-o tabără creștină din Pennsylvania, din apropierea Parcului Statal Blue Knob, o tabără a bisericilor Church of Christ, un consilier de tabără a forțat băieți în vârstă de 9 ani să stea în patru labe și să joace un „joc al biciuirii” în care copiii, plângând, erau forțați să se biciuiască unul pe celălalt, în timp ce consilierul privea.
August 2011 – Pe 1 august 2011 l-am raportat autorităților pe tatăl meu, John Hinton, 62 de ani, fost predicator la biserica Church of Christ din Somerset. Inițial a fost acuzat de 150 de capete de acuzare, inclusiv de producerea de pornografie cu copii cu victimele sale, unele în vârstă de numai 4 ani. În prezent ispășește o condamnare la 30-60 de ani de închisoare.[5]
Septembrie 2011 – Predicatorul Clarence Caldwell Arquitt, Jr., 86 de ani, a fost arestat și eliberat pentru o cauțiune de 30000 de dolari pentru molestarea și sodomizarea unei fete timp de opt ani. Ea avea 3 ani când a început pretinsul abuz și 11 ani când a luat sfârșit. Abuzul a avut loc în locuințele lui din Wood Stock și Sandy Springs. Arquitt a ajutat la fondarea bisericii Church of Christ din North Cobb, Georgia și este fondatorul și directorul inițial al Școlii de Predicare și Studii Biblice din Georgia. A predicat la bisericile Church of Christ din North Cobb, Olive Street, Piedmont și Wood Stock.[6]
10 octombrie 2011 – Paul Buckman, un membru al bisericii considerat de încredere, în vârstă de 70 de ani, i-a ucis pe Karen, soția bunului meu prieten Les Ferguson, și pe Cole, fiul lui cu dizabilități în vârstă de 21 de ani, după ce l-a violat și l-a sodomizat pe Cole timp de mai multe luni. Pe vremea aceea Les era predicator la biserica Church of Christ din Orange Grove, Gulfport, Mississippi. Karen și Les au fost uciși în timp ce Les se afla la o întâlnire pentru predicatori. În ziua aceea aniversau douăzeci și patru de ani de căsătorie și, exact un an de zile mai târziu, s-a născut fiul meu Cameron.[7]
12 noiembrie 2010 – În ianuarie 2010, Matthew Jordan, 51 de ani, a fost concediat de la biserica Center Road Church of Christ din Saginaw, Mississippi, din cauza unor „probleme de performanță”. În noiembrie membri ai familiei au dat informații confidențiale poliției că era posibil ca Jordan să fi abuzat sexual un băiat în vârstă de 12 ani de la biserica lui. Jordan a pledat vinovat, iar investigatorii au recuperat imagini și videouri în care Jordan îl molesta sexual pe băiat în subsolul locuinței lui Jordan. În 1987, Jordan fusese condamnat în Tennessee pentru atac cu intenția de a comite viol asupra unui minor. Cu toate acestea, a călătorit neîngrădit în bisericile noastre, liber să abuzeze și mai mulți copii.[8]
2010 – Biserica Church of Christ de lângă Dallas, Texas, îl angajează pe Chuck Adair, în vârstă de 50 de ani, delincvent sexual înregistrat și unul dintre cei mai căutați oameni din America, ca să supervizeze o misiune în închisoare și ca lider de misiune și coordonare. Adair slujește în continuare până în ziua de astăzi ca unul din slujitorii lor. Cu ani de zile în urmă, Adair a avut o relație cu o față de la colegiu și a trecut de la o poziție în misiunea de tineret la alte poziții în misiunea de tineret. Iar în 1992 a ajuns pastor de tineret la biserica Golf Course Church of Christ din Midland, Texas, unde a început o relație sexuală cu o fată de 13 ani, care venea cu rolele la locuința lui pentru „consiliere”. Adair s-a căsătorit cu aceeași fată din închisoare, în următoarea zi după ce ea a împlinit 18 ani. Au divorțat doi ani mai târziu, iar acum Adair este căsătorit pentru a treia oară. Adair își are suporterii lui, precum Billy Faye Curtis, de mult timp membră a bisericii, care a spus într-un interviu: „Fetele pur și simplu i se aruncă în brațe.” „Îl iubeau așa de mult.” Alții nu sunt la fel de convinși, precum Robin Kintz, fostă membră a bisericii, care a spus că, pe când era adolescentă, Adair îi numise sânii „Bip” și „Bop”. Articolul relatează despre liderii din prezent ai bisericii lui Adair: „Dishman a spus că liderii nu l-au restricționat pe Adair, deoarece se restricționează el însuși.” Adair a spus, de asemenea, că respectă politica bisericii și că își stabilește propriile granițe. Aceasta nu este prea liniștitor pentru mine, deoarece liderii anteriori ai bisericii i-au cerut să stabilească granițe, la care Adair a reflectat: «Stabilesc câteva, apoi le încalc.»”[9]
Iulie 2005 – Dr. Bert Thompson, pe atunci în vârstă de 55 de ani, a fost concediat de la Apologetics Press pentru comportament sexual nepotrivit cu mai mulți băieți minori. Câteva victime au ieșit în față, doar ca să fie întâmpinate de lideri ai bisericii care au optat să protejeze „bunul” renume al lui Thompson. Trist, exista o dâră de murdărie ostentativ de evidentă, care l-ar fi putut împiedica pe Thompson să-și frece degetele murdare de mai multe victime. Cu un an și jumătate înainte, Thompson se aflase în fața unui Mare Juriu pentru acuzații de relații sexuale cu un băiat de 17 ani. „Am avut informații despre acuzații”, a spus Ted Norton, lider din Eastern Meadows. „Nu ne aflam în poziția de a ști dacă erau adevărate sau nu. Noi, ca oameni, am avut propriile noastre sentimente, dar nu am avut dovezi pentru a vorbi.”[10] Ei bine, acum avem.
Aș putea continua mult și bine. Sunt doar cazurile pe care le-am găsit în câteva minute. Există mult mai multe… mult mai multe. Iar acestea sunt doar cele care implică indivizi care au fost prinși. Am lucrat cu cel puțin o duzină de biserici Church of Christ unde există incidente cunoscute de abuz care are loc în biserică, iar bisericile ori ascund abuzul, ori avocații făptașului sunt capabili să găsească ambiguități legislative ca să-și scape clienții. Într-un caz, un adolescent a violat un băiat foarte mic în clădirea bisericii. Existau destule dovezi (inclusiv sânge și spermă). S-a făcut o înțelegere legală, iar făptașul frecventează în continuare biserica, fără să existe nicio acuzație împotriva lui.
Este vital să lucrăm împreună pentru a ne proteja copiii. Viețile și sufletele lor depind de aceasta.
Note
[1] Anna Salter, Predators: Pedophiles, Rapists, And Other Sex Offenders
[2] Carla van Dam, The Socially Skilled Child Molester: Differentiating the Guilty from the Falsely Accused
[3] KFOR-TV & Kimberly Querry, Former Oklahoma pastor arrested for alleged sexual abuse of foster child
[4] David Edwards, Alabama pastor drives girl to city park to rape and sodomize her, police say
[5] Somerset man faces 150 charges in child sex assaults, www.triblive.com
[6] Alexis Stevens, Preacher accused of child molestation, www.ajc.com
[7] Mother and son murdered, suspect kills himself, www.wlox.com
[8] LaNia Coleman, Saginaw Township Church of Christ leaders likely did not know about sexual abuse when they fired minister, investigators say
[9] Diane Jennings, Dallas minister puts assault of teen behind him, but others can’t, www.dallasnews.com
[10] Bobby Ross Jr., Longtime director of Apologetics Press fired
[Jimmy Hinton, Tips for Protecting Kids. Copyright © 2014 Jimmy Hinton. Tradus și publicat cu permisiune.]
