Orice organizaţie, mică sau mare, cunoscută sau necunoscută, are în mod latent potenţialul de a amăgi şi de a răni. Acest lucru nu a fost niciodată mai evident ca în cazurile unor companii ca Enron şi Martha Stewart şi chiar al Bisericii Catolice. Au existat adăposturi pentru cei lipsiţi de locuinţe şi organizaţii care promovează paradele homosexuale, care au avut atitudini lipsite de etică. Desigur, aceasta nu exclude arbitrar toate organizaţiile pentru foştii homosexuali. Şi nici nu le face automat suspecte.

Au fost unii homosexuali răniţi de misiunile foştilor homosexuali? Da, este posibil. Dar la fel de mulţi oameni au fost răniţi şi afectaţi de adoptarea doctrinei homosexuale: „Dacă spui la toţi că eşti homosexual vei fi fericit.” Eu susţin alegerea. Aşa face şi Dumnezeu. El ne dă puterea de a alege. Dacă cineva a ajuns la concluzia că cel mai bine pentru sine este să fie homosexual sau lesbiană, atunci nu îl putem sili să-şi schimbe decizia. Tot ce putem face este să îl informăm despre consecinţele alegerii sale.

Misiunile foştilor homosexuali, întocmai ca echivalentele lor care slujesc alcoolicilor, dependenţilor de droguri, membrilor bandelor, prostituatelor, celor fără adăpost, mamelor necăsătorite şi altora asemenea, urmează acelaşi mandat creştin evanghelic, aşa cum a fost el dat de Cristos. Ele au o obligaţie – indiferent de obiecţiile politice sau sociale – să asculte de acea chemare.

Mulţi din mişcarea pro-homosexualitate arată cu satisfacţie cazuri izolate (precum John Paulk) sau poveşti irelevante, în încercarea de a zugrăvi o imagine amplă a eşecului misiunilor pentru schimbare. Asemenea tactici defăimătoare pur şi simplu nu rezistă la examinarea cea mai simplă şi mai logică.

Mii de studenţi au eşuat sau au căzut în toate tipurile de programe, şcoli şi instituţii. Unii dintre cei care au scris sau au condus programele au căzut ei înşişi în dizgraţie. Prin urmare, este extrem de ipocrit să se ajungă la astfel de concluzii cu privire la misiunile foştilor homosexuali, fără să se recunoască aceleaşi fenomene în alte organizaţii, chiar şi în cele homosexuale.

Adevărul este că dacă o persoană homosexuală se schimbă, atunci misiunea îşi face treaba.

[Aren’t exgay ministries misleading and hurtful to homosexuals? Copyright © Witness Freedom Ministries, Inc. Tradus şi publicat cu permisiune.]

În mod literal, homofobia înseamnă teamă sau ură faţă de homosexuali şi homosexualitate şi ea există cu adevărat.

Poţi să suferi într-adevăr de homofobie, dacă una sau mai multe dintre următoarele afirmaţii este adevărată (sunt adevărate) pentru tine: 1) Eşti obsedat de orientarea sexuală a altora; 2) Îţi este permanent teamă că te vei „molipsi” cumva de homosexualitate; 3) Ai gânduri pline de ură şi violente faţă de cei identificaţi ca homosexuali; 4) Ai idei nebuneşti şi îngrozitoare despre lucrurile „rele” pe care le fac homosexualii; 5) Nu poţi suferi să te afli în preajma cuiva despre care crezi că este homosexual.

Aceste cinci puncte descriu adevărata homofobie. Totuşi, mulţi abuzează de acest termen, pentru a-i face de ruşine şi a-i reduce la tăcere pe cei ale căror valori se află în conflict cu stilul lor de viaţă sau cu agenda lor. (De exemplu, afirmând: „Dacă nu susţii căsătoria homosexuală, eşti un homofob.”) Cu toate acestea, dacă cineva crede că atracţia faţă de persoanele de acelaşi sex este o problemă de dezvoltare şi că schimbarea este posibilă, nu înseamnă deloc că are o teamă iraţională.

[I’ve been told that if I don’t approve of homosexuality, then I’m homophobic. Is that true? Tradus şi publicat cu permisiune.]

Rugăciunea este o unealtă minunată pe care ne-a dat-o Dumnezeu, dar este numai una dintre uneltele pe care le avem în arsenalul nostru pentru a lupta împotriva comportamentelor păcătoase care ne copleşesc. Cuvântul scris al lui Dumnezeu, Biblia, este o altă unealtă. A fi familiarizat cu ea, a fi capabil să o foloseşti este o armă împotriva ispitei, este un avantaj pentru cei care se luptă cu dependenţa. O a treia unealtă este Trupul lui Cristos. Prin relaţii dedicate cu alţi credincioşi poţi găsi sprijin şi ajutor în realizarea schimbării pe care o oferă Dumnezeu celor prinşi în capcana atracţiei faţă de persoanele de acelaşi sex. Dumnezeu este întotdeauna credincios.

[I’ve prayed and prayed and asked God to change me, but nothing happened. Copyright © CrossOver Ministries, Inc. Tradus şi publicat cu permisiune.]

Există o presupunere larg răspândită printre teologii pro‑homosexualitate că Isus nu a spus niciodată nimic despre homosexualitate în învăţăturile Sale. Iar şi iar, homosexualii repetă la nesfârşit, fără să gândească: „Isus nu a spus niciodată nimic despre homosexualitate.” Acest tip de „compartimentare” a Bibliei le serveşte acestor religioşi în două moduri:

1. Susţine argumentul eronat şi ilogic că tăcerea este egală cu încuviinţarea.

2. Dacă Isus nu a avut o problemă cu homosexualii, atunci de ce ar trebui ca altcineva să aibă?

Mai întâi, Isus nu a avut o problemă cu oamenii, a avut o problemă cu păcatul, acesta fiind tocmai motivul pentru care a venit să moară. Deoarece homosexualitatea este una dintre numeroasele expresii păcătoase ale alegerii sexuale, se înţelege, prin urmare, că ori de câte ori Isus a vorbit despre păcat, a fost inclusiv despre condiţia homosexuală.

În al doilea rând, Isus a susţinut specific mandatele morale ale Vechiului Testament, care interzic exprimarea homosexuală, printre multe alte lucruri precum incestul, sexul cu animale şi travestirea. El nu S-a referit la legi alimentare, rituale, de îmbrăcăminte sau la altele similare, pentru că ele erau numai pentru cei de descendenţă iudaică, dar legile morale erau atât pentru evrei, cât şi pentru cei dintre neamuri. El a încălcat în mod deschis anumite tipuri de legi, pentru a arăta că nu era preocupat de tradiţii. Totuşi, nici măcar o dată nu a încurajat sau nu a participat la încălcarea unei legi morale (Evrei 4:15).

În Matei 19:3-9, când a fost întrebat despre divorţ, Isus a răspuns cu o condamnare cuprinzătoare a tuturor relaţiilor, cu excepţia celor care respectau intenţia originală. Aceasta era relaţia pe viaţă dintre un bărbat şi o femeie.

Încercările politicii sexuale greşite a acestor teologi de a-L despărţi pe Isus (ca pe un conducător original) de Dumnezeul Bibliei, nu se potrivesc cu adevărata interpretare biblică. Orice studiu simplu al Scripturii va arăta că Isus este Dumnezeu (1 Ioan 4:23), că Isus este Cuvântul (logos) făcut trup (Ioan 1:14) şi că toată Scriptura este dată prin inspiraţia lui Dumnezeu (2 Timotei 3:16). În stabilirea adevărului învăţăturii biblice, nu poate să existe separare de adevărurile decisive şi fundamentale.

Cât despre acuzaţia de „obsesie”, i-aş spune mai degrabă pasiune. Creştinii care cred că homosexualitatea este distructivă pentru existenţa structurii familiale şi sociale, au dreptul constituţional şi biblic de a-şi exprima asemenea puncte de vedere, cât de deschis doresc.

[Jesus never mentioned homosexuality. Why are you and other fundamentalist Christians so obsessed with it? Copyright © Witness Freedom Ministries, Inc. Tradus şi publicat cu permisiune.]

de Bob Stith

Mulţi homosexuali susţin cu hotărâre că aşa s-au născut. Aceasta ar însemna că Dumnezeu a intenţionat ca ei să fie homosexuali, nu?

Bob Stith

Răspunsul scurt este: „Nu!” Dar evident, sentimentul care domneşte în societatea noastră este că homosexualitatea este genetică. Atât la ştiri, cât şi în programele de divertisment, această idee este adesea afirmată ca un fapt, ca ceva ce cred toţi oamenii inteligenţi.

Un motiv pentru aceasta este presiunea exercitată de grupuri de interes puternice. Wall Street Journal a relatat pe data de 12 august 1993, că dacă sugerezi că teoriile curente despre cauza biologică sunt nedovedite, îţi rişti cariera. Psihiatrul William Byne din New York a afirmat: „Mi se spune că, din punct de vedere politic, critica mea nu este corectă… Ce spun ei, prin urmare, este că ar trebui să renunţ la rigoarea ştiinţifică pentru oportunitatea politică.”

Cu toate acestea, Aldous Huxley a zis: „Faptele nu încetează să existe doar fiindcă sunt ignorate.” Realitatea este că în prezent nu există niciun studiu acceptat din punct de vedere ştiinţific, care să demonstreze clar că homosexualitatea este genetică.

Cu toate acestea, există studii care arată că homosexualii care doresc să se schimbe, pot să o facă. Studiile respective nu au primit acelaşi spaţiu de prezentare în mass-media precum studiile incorecte.

Un astfel de studiu a fost făcut de Dr. Robert Spitzer, care a depus mari eforturi în anii 1970 pentru a scoate homosexualitatea de pe lista bolilor mintale. Rezultatele studiului său au fost publicate în octombrie 2003. Chiar dacă studiul respectiv este unul dintre cele mai recent publicate, este rareori menţionat, dacă este măcar menţionat în mass-media.

Mulţi terapeuţi reputaţi cred că, deşi genele pot prezice un comportament, mediul şi alegerea determină comportamentul. Pentru că, după cum spune Pavel: „Voi eraţi morţi în greşelile şi în păcatele voastre, … eram din fire copii ai mâniei” (Efeseni 2:1-4), fiecare putem avea anumite păcate spre care suntem înclinaţi mai mult decât alţii.

De aceea afirmă Biblia atât de clar că trebuie să ne naştem din nou. Ispita nu va dispărea în mod automat când ne punem încrederea în Cristos, dar vom avea o natură nouă şi o putere nouă în interior, pentru a ne confrunta cu puterea păcatului.

Cei care vor să insiste asupra determinării genetice perpetuează un mit tragic şi răpesc speranţa celor care vor într-adevăr să renunţe la ceea ce ei cred cu adevărat că este păcat.

Deşi lumea poate să-şi susţină punctul de vedere şi să dezbată această problemă, există mii de oameni în mijlocul nostru astăzi care pot spune: „Eu una ştiu: că eram orb şi acum văd.” (Ioan 9:25)

Când ai fost privilegiat să împărtăşeşti viaţa din belşug cu aceşti bărbaţi şi femei şi ai văzut bucuria din ochii lor, când i-ai văzut împlinindu-şi vise pe care nu le-ar fi crezut niciodată posibile, pretenţiile false ale grupurilor de interese sunt demascate cu uşurinţă.

Pentru cercetări ale unor experţi, articole şi resurse despre cauzele, prevenirea şi tratamentul homosexualităţii, puteţi consulta NARTH. Numărul lor de telefon este 1.888.364.4744, iar adresa lor de e-mail este contactus@therapeuticchoice.com.

De asemenea, pentru o cercetare mai amănunţită, a se vedea:

Homosexuality and the Politics of Truth [Homosexualitatea şi politica adevărului] de Jeffrey Satinover, Baker Book House, 1996.

Transformed into His Image [Transformaţi după chipul Său] de David Kyle Foster, Mastering Life Ministries, 2004, pag. 214-217.

101 Frequently Asked Questions About Homosexuality [101 întrebări frecvent puse despre homosexualitate] de Mike Haley, Harvest House Publishers, 2004, pag. 189-192.

[Bob Stith, Did God design some people to be homosexuals? Copyright © Bob Stith. Tradus şi publicat cu permisiune.]

Pentru o înregistrare video cu Bob Stith, clic aici.

Dacă adolescentul dumneavoastră se luptă cu întrebări legate de orientarea sexuală, discutaţi cu el răspunsul la aceste întrebări: Cunoşti o altă „specie” care nu are abilitatea de a se reproduce? Dacă homosexualitatea ar fi mai degrabă genetică, decât un comportament învăţat, de ce un cuplu homosexual nu este capabil să se reproducă?

[Copyright © ContracCurentului.com]