Există o presupunere larg răspândită printre teologii pro‑homosexualitate că Isus nu a spus niciodată nimic despre homosexualitate în învăţăturile Sale. Iar şi iar, homosexualii repetă la nesfârşit, fără să gândească: „Isus nu a spus niciodată nimic despre homosexualitate.” Acest tip de „compartimentare” a Bibliei le serveşte acestor religioşi în două moduri:
- Susţine argumentul eronat şi ilogic că tăcerea este egală cu încuviinţarea.
- Dacă Isus nu a avut o problemă cu homosexualii, atunci de ce ar trebui ca altcineva să aibă?
Mai întâi, Isus nu a avut o problemă cu oamenii, a avut o problemă cu păcatul, acesta fiind tocmai motivul pentru care a venit să moară. Deoarece homosexualitatea este una dintre numeroasele expresii păcătoase ale alegerii sexuale, se înţelege, prin urmare, că ori de câte ori Isus a vorbit despre păcat, a fost inclusiv despre condiţia homosexuală.
În al doilea rând, Isus a susţinut specific mandatele morale ale Vechiului Testament, care interzic exprimarea homosexuală, printre multe alte lucruri precum incestul, sexul cu animale şi travestirea. El nu S-a referit la legi alimentare, rituale, de îmbrăcăminte sau la altele similare, pentru că ele erau numai pentru cei de descendenţă iudaică, dar legile morale erau atât pentru evrei, cât şi pentru cei dintre neamuri. El a încălcat în mod deschis anumite tipuri de legi, pentru a arăta că nu era preocupat de tradiţii. Totuşi, nici măcar o dată nu a încurajat sau nu a participat la încălcarea unei legi morale (Evrei 4:15).
În Matei 19:3-9, când a fost întrebat despre divorţ, Isus a răspuns cu o condamnare cuprinzătoare a tuturor relaţiilor, cu excepţia celor care respectau intenţia originală. Aceasta era relaţia pe viaţă dintre un bărbat şi o femeie.
Încercările politicii sexuale greşite a acestor teologi de a-L despărţi pe Isus (ca pe un conducător original) de Dumnezeul Bibliei, nu se potrivesc cu adevărata interpretare biblică. Orice studiu simplu al Scripturii va arăta că Isus este Dumnezeu (1 Ioan 4:23), că Isus este Cuvântul (logos) făcut trup (Ioan 1:14) şi că toată Scriptura este dată prin inspiraţia lui Dumnezeu (2 Timotei 3:16). În stabilirea adevărului învăţăturii biblice, nu poate să existe separare de adevărurile decisive şi fundamentale.
Cât despre acuzaţia de „obsesie”, i-aş spune mai degrabă pasiune. Creştinii care cred că homosexualitatea este distructivă pentru existenţa structurii familiale şi sociale, au dreptul constituţional şi biblic de a-şi exprima asemenea puncte de vedere, cât de deschis doresc.
[Jesus never mentioned homosexuality. Why are you and other fundamentalist Christians so obsessed with it? Copyright © Witness Freedom Ministries, Inc. Tradus şi publicat cu permisiune.]