de Joseph Cluse

Joseph Cluse

M-am născut într-o zi înăbuşitoare de iulie, într-un oraş mic din Louisiana, în anul 1954. „Este băiat!” a spus medicul, când m-a dat mamei mele extenuate şi speriate, care mă născuse cu trei luni prea devreme. Mama m-a ţinut în braţe numai puţin înainte să fiu dus repede la incubator, unde urma să rămân izolat într-un salon lipsit de germeni pentru următoarele şase luni.

Au trimis-o pe mama acasă şi i-au permis să-mi facă doar vizite scurte, în timp ce eu mă luptam să supravieţuiesc şi să cresc. Pe atunci nu se cunoştea importanţa legăturii dintre mamă şi copil, pentru buna dezvoltare a copilului în primele ore şi zile de viaţă. Sunt convins că despărţirea şi izolarea de care am avut parte la naştere au pregătit calea pe care urma să o ia viaţa mea în anii următori.

La un anumit moment în istoria familiei mele, un copil a fost molestat sexual. Copilul a crescut, perpetuând abuzul sexual asupra noii generaţii, instituind astfel un blestem generaţional asupra familiei. O rudă masculină mai în vârstă a început să mă victimizeze astfel când aveam şapte ani, abuzul continuând ani de zile. Acel eveniment a marcat pentru mine începutul unei călătorii întunecate, care avea să mă ducă cât mai departe posibil de Dumnezeu.

Până foarte de curând, îmi aminteam puţine despre copilăria şi adolescenţa mea timpurie. Am descoperit un tipar în trecutul meu, specific multora dintre cei care sunt zdrobiţi din punct de vedere sexual: o relaţie proastă sau inexistentă cu mama şi/sau cu tatăl, o traumă sexuală timpurie, având ca rezultat o mare ruşine şi o stimă de sine scăzută, ca şi un număr de evenimente circumstanţiale, care m-au făcut să devin şi mai confuz cu privire la sexul meu.

La vârsta de zece ani, nişte băieţi din banda din locul de campare m-au violat. Experienţa aceea a pus laolaltă ura şi mânia, adânc înrădăcinate, pe care le simţeam deja faţă de bărbaţi. Dar a constituit şi o modalitate deformată de a primi parţial afecţiunea după care tânjeam, deci am adoptat-o ca pe un mijloc. În ultimii ani de gimnaziu, am făcut sex cu câţiva băieţi şi cu nişte bărbaţi adulţi. Totuşi, chiar şi când mă implicam într-un asemenea comportament, nu mă percepeam ca homosexual. Aveam sentimente negative puternice atât faţă de bărbaţi, cât şi faţă de femei, şi vedeam că femeile erau mai puternice şi deţineau controlul mai mult decât bărbaţii. Dorind o astfel de putere, credeam că trebuia nu numai să joc rolul sexual al unei femei, ci să devin efectiv femeie.

În anul 1970, familia mea s-a mutat într-o parte nouă a oraşului, iar eu am început liceul. Următorii doi ani s-au dovedit a fi furtunoşi pentru mine. Iubeam şcoala, m-am alăturat mai multor cluburi, mi-am făcut prieteni, aveam note bune şi totul era bine. Apoi casa noastră a ars din temelii. După aceea, familia mea s-a destrămat, părinţii mei au divorţat, iar eu m-am mutat cu mama înapoi în vechiul nostru cartier.

În acel an m-am implicat în consumul de droguri. În curând am avut propria mea locuinţă şi am intrat într-o relaţie pe termen scurt cu un bărbat mai în vârstă. El mi-a oferit atenţia şi afecţiunea pe care le căutasem, dar m-a părăsit, nu după mult timp, pentru un prieten de-al meu. Am fost devastat, iar inima a început să mi se împietrească din cauza acumulării a unei uri şi mânii tot mai mari.

Când am absolvit liceul, am decis să fug de tot ce uram în trecutul meu şi în mine însumi. M-am mutat la New Orleans şi am început să trăiesc şi să muncesc ca femeie pe scena cluburilor de noapte. Luam permanent droguri pentru a rămâne cât mai indiferent posibil şi nu a trecut mult până am început să iau hormoni feminini. Fortăreaţa lui Satan în viaţa mea era de aşa natură, încât nu vedeam un alt curs pentru viaţa mea în afară operaţiei de schimbare de sex. Credeam că Dumnezeu făcuse o greşeală dându-mi atribute fizice de bărbat şi eram hotărât să „îndrept” lucrurile. La sfârşitul anului 1975, m-am mutat la San Francisco pentru a primi consilierea necesară pentru a face operaţie de schimbare de sex. În următorii câţiva ani, m-am mutat de colo-colo, am consumat şi mai multe droguri şi am intrat în prostituţie. Mi-am făcut un nou obicei: consumul de alcool. Astfel a început o dependenţă pe termen lung care, în mod ironic, într-o zi avea să-mi aducă salvarea.

Joseph Cluse ca JoAnna

Dar la mijlocul anilor ’70, ziua aceea era încă departe, în viitor. Decis să experimentez metamorfoza, mi-am făcut un implant de sâni, pentru a mă apropia de transformarea fizică deplină. În luna octombrie a anului 1979 am făcut operaţie de schimbare de sex la un spital din Colorado şi am devenit JoAnna.

În primăvara anului 1980, un vis de o viaţă a devenit realitate pentru mine, când m-am căsătorit, pentru prima dată în viaţă, în cadrul unei frumoase ceremonii iudaice. Soţul meu îşi adora noua mireasă, dar pentru mine, noutatea unei relaţii monogame s-a atenuat repede. Eram de puţin timp în viaţa de „femeie adevărată” şi simţeam că trebuia să dovedesc că eram cu adevărat femeie. Eram infidel în mod constant şi am realizat cât de necinstit eram; aşa că am cerut divorţul.

O a doua logodnă a luat sfârşit când logodnicul meu a aflat adevărul despre trecutul meu. Următorii câţiva ani au constituit pentru mine o coborâre pe o spirală descendentă, cu consum de droguri şi alcoolism. M-am simţit mai singur şi mai deprimat decât oricând înainte şi îmi amintesc că m-am gândit prima dată la moarte şi la ce se întâmplă după ea. Fiind crescut în catolicism, credeam în viaţa după moarte, în rai şi iad. În acel moment al vieţii mele, eram convins că dacă aveam să mor, voi ajunge în iad. Înţelegerea acelui fapt m-a tulburat, dar tot nu eram pregătit să caut schimbarea care avea să vină.

În 1986 m-am întors acasă în LaFayette. A fost o perioadă îngrozitoare. Apelam la automedicaţia obişnuită, pentru a ţine sub control durerea spirituală şi emoţională, iar promiscuitatea mea se accentuase, în timp ce încercam, cu disperare, să-mi umplu golul din inimă. Eram singur pe lume.

În anul acela, de Halloween am fost implicat într-un accident de maşină, în timp ce mă aflam sub influenţa alcoolului. Aproape omorându-mă pe mie însumi şi pe pasagerii mei, am fost inculpat deoarece condusesem sub influenţa alcoolului, ajungând astfel, în sfârşit, la capătul puterilor. În disperarea mea, am strigat la Dumnezeu, mi-am mărturisit nevoia şi L-am implorat să mi Se descopere.

Într-o singură lună, Dumnezeu m-a eliberat de droguri, de alcool şi de păcatul sexual promiscuu. Când Dumnezeu a lucrat în viaţa mea, am început să tânjesc şi mai mult după vechiul meu vis de a avea un cămin şi o familie. Deşi realizez acum că nu a fost voia lui Dumnezeu să-mi schimb sexul, cred, de asemenea, că El a folosit circumstanţele din viaţa mea pentru a mă aduce la adevărul voii Lui pentru viaţa mea.

În 1988 am întâlnit un bărbat necăsătorit care avea doi copii. Ne-am mutat toţi la Marietta, Georgia, unde m-am căsătorit pentru a doua oară. În următorii şase ani, Dumnezeu mi-a îngăduit să primesc dragoste necondiţionată pentru prima dată în viaţă. Familia mea şi cu mine eram implicaţi în biserica locală, iar eu am început să mă recreez din nou – ca soţie şi mamă creştină desăvârşită. Frecventam studiile biblice, slujeam în comitetele bisericii şi ne-am deschis casa pentru prietenii şi vecinii noştri creştini. Nimeni nu ştia că eram transsexual; toţi mă cunoşteau şi mă acceptau ca pe o femeie creştină grijulie faţă de familia ei.

Totuşi, oricât de perfectă părea viaţa mea în exterior, încă mă luptam în interior. Când soţul meu şi cu mine am crescut în relaţia noastră cu Domnul, a devenit evident pentru noi că relaţia noastră era în afara voii lui Dumnezeu pentru vieţile noastre.

În 1994, într-un moment extrem de dureros, m-am dus la soţul meu şi i-am spus că vroiam să am tot ce promitea Biblia pentru o căsnicie şi familie binecuvântată, ceea ce în relaţia noastră nu se putea. A fost de acord să caute voia lui Dumnezeu, iar nu după mult timp a ajuns la înţelegerea pe care o aveam eu şi a găsit vindecare în propria lui zdrobire. Printr-un act de ascultare, am pus capăt căsătoriei noastre, pentru a-L lăsa pe Dumnezeu să continue lucrarea de vindecare în vieţile noastre.

Să-mi iau rămas bun de la bărbatul despre care credeam că mă salvase de la o viaţă de singurătate şi de disperare şi de la copiii lui, a fost unul dintre cele mai dificile lucruri pe care le-am făcut vreodată. Dar Dumnezeu mi-a promis că va rămâne lângă mine în călătoria mea către vindecare şi Şi-a respectat promisiunea.

M-am întors în Louisiana, continuând să trăiesc ca JoAnna, dar simţind că Domnul îmi dădea o nouă înţelegere despre cel care eram în ochii Săi. A durat trei ani, dar în dimineaţa zilei de 20 mai 1997, Dumnezeu mi-a vorbit clar şi mi-a arătat că mă închinam unui idol pe care îl puneam mai presus de El: falsa mea identitate feminină. Din punct de vedere emoţional, fusesem femeie de când îmi aminteam, iar din punct de vedere fizic eram femeie de optsprezece ani. În înţelegerea pe care am primit-o, am realizat că niciunul dintre aceste lucruri nu conta. Dumnezeu nu făcuse o greşeală când mă crease bărbat. În ochii Lui nu fusesem niciodată altceva. Cunoaşterea supranaturală pe care o primisem a marcat un alt punct de cotitură, crucial în viaţa mea. Eram în drum către Joseph, bărbatul care intenţionase Dumnezeu să fiu.

În 1997 m-am mutat în Kentucky ca să particip la programul misiunii CrossOver, pentru a facilita procesul vindecării mele. Deşi încă trăiam ca JoAnna, eram sincer şi deschis cu privire la trecutul meu şi la adevăratul meu sex. După ce am rămas la CrossOver un an şi jumătate, am simţit chemarea puternică a lui Dumnezeu la un post de patruzeci de zile, care să mă pregătească pentru următoarea etapă a călătoriei mele spirituale.

Punctul culminant al acelei perioade intense petrecute cu Dumnezeu a fost că, în luna ianuarie a anului 1999, mi-am reluat adevărata identitate şi am început să trăiesc ca Joseph Cluse. Să trăiesc ca bărbat pentru prima dată în douăzeci şi cinci de ani a fost extrem de înspăimântător şi dificil. A fost greu pentru cei care mă cunoscuseră ca JoAnna să mă accepte ca Joseph. A fost dificil chiar şi pentru prietenii mei creştini să înţeleagă zdrobirea pe care, cu ajutorul lui Dumnezeu, eram pe cale să o biruiesc.

Prin experienţa de care am avut parte la conferinţele CrossOver şi Exodus, am ajuns să văd legătura comună dintre toţi oamenii în robia lor faţă de un păcat sau altul. Aceia a căror zdrobire se manifestă în moduri sexuale – în promiscuitate, dependenţă sexuală, dependenţă de pornografie, frigiditate, homosexualitate şi lesbianism, comportament de travestit sau de transsexual – au în comun unele trăsături şi experienţe, tipare psihologice şi sociale, care îi fac vulnerabili la păcatul sexual. Înţelegerea acestui fapt a deschis pentru mine o nouă lume a înţelegerii şi empatiei pentru semenii mei bărbaţi. Doresc să împărtăşesc adevărul pe care l-am învăţat în călătoria mea, pentru ca alţii să poată găsi speranţă în ceea ce eu ştiu că este adevărat: cu Dumnezeu nimic nu este imposibil.

M-am îndepărtat atât de mult de voia desăvârşită a lui Dumnezeu, părăsindu-mi identitatea în efortul de a-mi găsi fericirea şi pacea minţii. Cu toate acestea, sângele lui Isus m-a eliberat şi m-a făcut liber. Scopul meu este acum să mă bucur cu cei care au inima zdrobită, care sunt dispreţuiţi şi respinşi, neînţeleşi şi nefericiţi.

Indiferent în ce constă zdrobirea inimilor voastre, dacă este vorba de un păcat sexual sau de o altă manifestare a naturii umane căzute, până nu veţi pune păcatul respectiv la piciorul crucii lui Cristos, vă va ţine în robie.

Eu sunt un martor al adevărului incredibil al Evangheliei – puteţi fi liberi! Indiferent cine sunteţi, El vă poate găsi şi vă poate aduce acasă. Credeţi vestea cea bună, dragi prieteni! În Cristos există speranţă!

[Joseph Cluse, A Man Reclaimed. Copyright © Joseph Cluse. Tradus şi publicat cu permisiune. Articol scris iniţial de Erin Milburn, publicat în The Christian Voice, ediţia din noiembrie 2001, un ziar creştin lunar din Harrodsburg, Kentucky. Joseph slujeşte la CrossOver Ministries, o misiune din Lexington, Kentucky. Articolul în limba engleză a fost publicat pe site-ul www.oxford.occ.org.uk. Pentru ajutorul care nu mai este disponibil la Exodus International, contactează Exodus Global Alliance.]

Clic aici pentru un articol despre Joseph Cluse!