de Denise Shick

Denise Shick

Tăticul meu se travestea când eram copilă. Aceasta mă făcea să mă simt foarte inconfortabil în preajma lui. Mă făcea să fiu confuză cu privire la rolul lui de tată în copilăria mea. Vroiam doar ca el să fie „tăticul” meu.

Am aflat, după moartea lui, că era într-o relaţie homosexuală. Aceasta a fost o altă dilemă cu care m-am confruntat. Chiar dacă murise, se părea că un alt capitol din viaţa lui mi se descoperise. Mă întrebasem aceasta când eram copil. Nu am spus niciodată nimănui că mă întrebam dacă era homosexual. Acum adevărul era acolo, scris cu stiloul pe hârtie.

Mulţi dintre noi trecem prin această situaţie. Mulţi dintre noi trăim așa ceva. Să nu credeţi că tulburarea de identitate de gen nu există sau nu răneşte oamenii. Ea nu este atât de amuzantă precum o zugrăvesc emisiunile de televiziune.

Ştiu cum este să trăieşti cu cineva rănit adânc, în interior, de tulburarea de identitate de gen. Am trăit ca să simt şi să cunosc durerea emoţională de care a suferit tatăl meu şi familia mea.

Am găsit o scrisoare de la tăticul meu după ce a murit. Cuvintele lui erau: „Nu mă arunca.” Cred în inima mea că sunt implicată în lucrarea cu transsexualii din respect şi din dragoste pentru acele cuvinte pe care le-a scris tăticul meu.

[Denise Shick, Denise’s Story. Copyright © Help 4 Families. Tradus şi publicat cu permisiune. Pentru scrisoarea pe care a primit-o Denise de la tăticul ei, clic pe O notă personală.]