Sunt pedofil, dar lupt cu dorinţele mele şi vreau să protejez copiii. Nu am cerut să fiu aşa şi mi se pare nedrept că sunt urât pentru ceva ce nu pot controla. De ce nu-i pasă nimănui de mine? Unde sunt GLAAD (Alianţa Homosexualilor şi Lesbienelor împotriva Defăimării) şi alte organizaţii pentru a vorbi în favoarea pedofililor persecutaţi pentru o orientare sexuală pe care nu au ales-o?

Dacă ai găsit pagina mea de Facebook, atunci sper că găseşti această notiţă. Există şanse să fii supărat, neîncrezător sau pur și simplu confuz. Poate simţi câte puţin din toate trei. Voi încerca să răspund la câteva întrebări care îmi imaginez că mi s-ar pune.

Cine eşti? De ce faci asta?

Pe moment îmi voi păstra numele secret. Ceea ce este nevoie să ştii pentru a înţelege această pagină este că sunt pedofil. Îmi place să mă gândesc la mine însumi ca la un pedofil care se luptă; ceea ce înseamnă că nu am rănit niciodată un copil şi că nu am intenţia să o fac. Spre deosebire de unele grupuri care ar căuta să normalizeze dorinţele mele, nu vreau să te fac să-mi placi dorinţele sexuale… Vreau să mă placi pe mine. Vreau ca oamenii să înţeleagă că există undeva pedofili care vor suportul lor, dar sunt atât de speriaţi să spună cuiva, încât duc această luptă singuri.

Este o glumă?

Nu. Am realizat că găseam fetele mici atractive când am început liceul. Până la absolvire înţelesesem deja că eram pedofil exclusiv. A trecut mai mult de un deceniu de când am înțeles asta şi încă mă lupt. Să mă împotrivesc dorințelor mele este mult mai uşor decât înainte, dar continui să mă identific drept pedofil, deoarece pedofilia este atracţia mea de bază.

Deci eşti celibatar?

De fapt nu. Sunt căsătorit de ceva timp cu o femeie (adultă) minunată. Da, soţia mea ştie şi este extrem de suportivă. Chiar dacă principala mea atracţie sexuală este pentru fete mai mici, îmi iubesc mult soţia şi nu-mi pot imagina viaţa fără ea.

Ai copii?

Nu. Soţia mea şi cu mine am discutat despre copii şi ne-ar plăcea să avem o familie în viitor, dar în prezent suntem doar noi doi.

Ce speri să realizezi?

Vreau să schimb percepţiile pe care le au unii oameni despre pedofili. Nu voi reuşi cu toţi; este clar pentru mine. Speranţa mea este ca cel puţin unii dintre voi, cei care aţi intrat pe pagina mea, să vă acordați timp pentru a reflecta asupra situaţiei mele şi pentru a realiza că atunci când este vorba de protejarea copiilor, sunt de partea voastră. Faptul că eşti pedofil nu te face un om oribil. Dacă aş avea atracţie sexuală pentru femei, oamenii nu ar presupune, în mod automat, că sunt violator; de ce fac această presupunere numai fiindcă sunt pedofil?

De ce mi-ar păsa?

Fiindcă şi eu sunt om. Credeți-mă, nu am cerut să fiu pedofil. Am petrecut ani de zile urându-mă. Doar recent am realizat că a urî pe cineva care se luptă în mod activ cu răul, este un plan ridicol. Până acum pedofilii au avut numai trei alegeri reale: să rămână cu totul singuri, să-şi asume un risc spunând prietenilor sau să caute mângâiere la grupuri care vor să legalizeze sexul cu copiii. Niciuna dintre ele nu este deosebit de îmbietoare. Să fii singur este îngrozitor de deprimant şi înseamnă că nu ai pe nimeni spre care să te îndrepţi când vremurile sunt dure. Să spui familiei şi prietenilor este absolut terifiant; există şansa ca toţi să te respingă şi apoi să spună despre tine oricui altcuiva. Ceea ce te lasă cu opţiunea de a cădea în braţele elementelor mai mult decât îndoielnice ale internetului. Cred că putem fi de acord că este un plan rău.

Ce pot să fac?

Îndreaptă-i pe oameni spre această pagină. Lasă-i măcar să vadă cum îmi prezint convingerile. Cel puţin discută despre asta. Când auzi chemări la toleranţă, întreabă-te dacă aş putea să trăiesc liber de ura universală. Şi aminteşte-ţi că sunt urât fiindcă lupt împotriva răului. Te rog, răspândeşte vestea!

[Pandoran Nox, Am I the Monster? Copyright © 2011 Pandoran Nox. Articolul în limba engleză este publicat pe www.facebook.com.]

Clic pe articolul lui Pandoran Nox, Sfaturi de la un pedofil creştin!