Scrisoarea mea de iertare pentru supraviețuitorii abuzului

de Jimmy Hinton

Jimmy Hinton

Jimmy Hinton

Cu câțiva ani în urmă mi s-a cerut să scriu o scrisoare de iertare în numele liderilor bisericii care s-au purtat urât cu supraviețuitorii abuzului. A fost o cerere greu de conceput și am fost nevoit să sap adânc în sufletul meu. Nu am vrut să scriu o scrisoare de care nu le-ar fi păsat liderilor care de fapt perpetuează abuzul. Am vrut să scriu scrisoarea din inimă, dar să îi și chem pe lideri la pocăință. Toți trebuie să ne pocăim și să facem o treabă mai bună îngrijindu-ne de cei oprimați, peste care Isus a turnat compătimirea Sa. Iată scrisoarea mea integrală către supraviețuitori.

Dragi supraviețuitori,

Noi, liderii bisericilor din întreaga lume, trebuie să ne pocăim și să vă cerem iertare. Adesea v-am ignorat strigătele, v-am criticat pentru „lipsa de credință” și nu v-am iubit, nu v-am privit cum o face Isus.

Înainte de toate, să știți că sunteți iubiți. Dumnezeu vă iubește exact acolo unde vă găsiți și L-a dat pe Fiul Său să moară pentru voi… da, pentru voi! V-a făcut după chipul Său și sunteți fiii și fiicele Lui. Poate că vă întrebați de ce Dumnezeu v-a părăsit și a îngăduit să fiți abuzați. Adevărul este că Dumnezeu nu v-a părăsit – oamenii păcătoși au făcut-o. În ciuda a ceea ce poate că vi s-a spus, abuzul nu a fost din vina voastră. Niciodată nu a fost. Sunteți demni de dragostea lui Dumneeu și sunteți demni de dragostea omenirii. Da, voi. Sunteți. Demni!

La un moment dat, noi, liderii bisericilor, am greșit foarte mult. Am început să nu ne mai concentrăm asupra celor răniți și să protejăm imaginea bisericii. Numărul total de copii care continuă să fie abuzați și ignorați de biserică demonstrează cu claritate acest fapt trist. Apostolul Pavel a scris odată cu îndrăzneală: „Chiar dacă mi-aş împărţi toată averea pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aş da trupul să fie ars, şi n-aş avea dragoste, nu-mi foloseşte la nimic.”

Preiubitul Pavel a continuat spunând că dragostea întotdeauna protejează. Prin însăși definiția sa, dragostea nu poate îngădui ca cei la care ținem să mai fie vătămați. Iar eu recunosc și afirm lucrul asupra căruia atât Biblia, cât și psihologii sunt de acord: copiii au nevoi de adulți de încredere care să-i protejeze. Dar mulți dintre voi aveți cicatrice adânci, care dovedesc faptul că nu ați fost protejați.

Cel mai comun clișeu pe care îl aud de la bisericile care insistă să nu ia măsuri pentru protejarea copiilor lor este: „Avem un grup de voluntari în care avem încredere, de ce i-am supăra verificându-le trecutul și supraveghindu-i de fiecare dată când vor să slujească?” Bună întrebare. Îngăduiți-mi să vă spun povestea unui om care a avut încredere în tatăl lui… care s-a întâmplat să fie un tată și un predicator foarte respectat! Tatăl meu a avut zeci de victime, toate având povești zguduitoare, presărate cu rușine, durere și umilire. A fost capabil să obțină acces la copii tocmai fiindcă toată lumea avea încredere în el. Îngăduiți-mi, de asemenea, să vă vorbesc despre sutele de supraviețuitori care mi-au împărtășit relatări similare, în timp ce le ascultam poveștile dureroase. Toți au o poveste asemănătoare: „Nimeni nu l-a luat la întrebări pe abuzatorul meu, deoarece era omul pe care toți îl iubeau și în care toți aveau încredere.”

Motivul pentru care bisericile rămân printre locurile cu riscul cel mai ridicat pentru producerea abuzurilor sexuale este că prin negare, împotrivire și blamarea victimei, am creat locul perfect pentru ca cei nevinovați să fie răniți. Precum mi-a spus odată renumita Dr. Anna Salter: „Bisericile sunt ținte atât de îmbietoare.”

M-am rugat și am plâns împreună cu supraviețuitorii abuzului, care mi-au relatat că nu au fost crezuți, că au fost forțați să-și ierte public abuzatorul, abuzatorul scăpând fără să fi fost obligat să rostească un cuvânt. Am auzit relatări ale unor adulți care încă își udă patul și încearcă să se sinucidă. Am ajutat supraviețuitori care se luptau cu dependența de droguri sau de alcool și supraviețuitori chinuiți de coșmare, depresie și anxietate recurentă. Am plâns în timp ce îi ascultam pe supraviețuitori povestind cu glas tremurând cât de disperați erau după Isus, dar au fost dați afară din biserici pentru atitudinile lor „păcătoase” tocmai când se străduiau să dobândească o fărâmă de respect de sine. Am ascultat femei drăguțe spunându-mi ce urâte se simțeau pe dinăuntru și femei care își acopereau cicatricele cu machiaj în fiecare zi.

Vestea Bună este că Isus Și-a petrecut întreaga slujire înconjurat atât de păcătoși, cât și de paria marginalizați. El S-a indignat când ucenicii i-au împiedicat pe copii să vină la El. Isus a apărat-o pe femeia adulteră de pietre și a rostit cuvinte pline de îndurare și har pentru sufletul ei sensibil. Sigur știa ce o condusese pe drumul rușinii. Eu nu știu.

Dar ceea ce știu este că noi, liderii bisericilor din întreaga lume, trebuie să ne pocăim și să vă cerem iertare. Totuși, cuvintele noastre sunt lipsite de greutate dacă nu acționăm. Vom îndrepta relele cauzate în fiecare zi supraviețuitorilor. Le vom ura bun-venit celor frânți și îi vom proteja de abuzatori pe cei nevinovați.

Pentru aceia dintre voi care stați pe scaunele bisericilor noastre sau pe scaunele oricărei alte biserici de pe glob, care ați fost tratați rău de liderii bisericii, ne pare rău. Acelora dintre voi care vă urâți pe voi înșivă și care ați căutat cu disperare dragoste și acceptare, dar nu le-ați primit, vă implorăm iertarea. Aceia dintre voi care ați fost forțați să stați în prezența abuzatorului vostru și să-l înfruntați zi după zi, aveți milă de noi. Pentru aceia dintre voi care v-ați făcut cunoscută povestea și cărora vi s-a zis să n-o mai spuneți niciodată nimănui, nu există cuvinte pentru a compensa o asemenea nedreptate. Dumnezeu așteaptă ceva mai bun de atât de la noi.

Noi, pastorii, ne legăm să facem o treabă mai bună ascultând, crezând și protejând. Promitem să dăm ascultare inimilor voastre și să îi vindecăm pe cei bolnavi. Îi vom pansa pe cei răniți și îi vom aduce înapoi pe cei rătăciți. După cum spune Mântuitorul nostru Isus Hristos: „Nu este mai mare dragoste decât să-şi dea cineva viaţa pentru prietenii săi.” Să pășim împreună în acest război spiritual pe care îl purtăm. Cei care sunteți camarazii noștri, împreună soldați ai lui Hristos, ridicați-vă și luptați! Poate că diavolul a câștigat câteva bătălii, dar vă promit că, prin harul lui Dumnezeu, nu va câștiga acest război! Amin.

– Scrisoarea de iertare a lui Jimmy Hinton pentru supraviețuitori

[Jimmy Hinton, My letter of apology to survivors of abuse. Copyright © 2017 Jimmy Hinton. Jimmy poate fi contactat telefonic la numărul: (01)814.445.5569 sau prin e-mail la adresa: jimmyhinton79@gmail.com. Pentru articolul în limba engleză, clic pe www.jimmyhinyon.org.]

Print Friendly, PDF & Email

Leave a Reply

%d bloggers like this: