de Dan Hitz

Dan Hitz

Cu câtva timp în urmă, meditam la cum arăta recuperarea mea după cinci ani sau mai mult. Îl întrebam pe Domnul cum se descurcau oamenii la mult timp după ce absolviseră programul de recuperare Living Waters. Mă întrebam de ce unii aveau succes în restaurare, iar alţii aveau de dus o luptă mult mai îndârjită. Aceia dintre noi care am fost legaţi de păcat ne vom afla permanent în recuperare, care însă nu va arăta întotdeauna la fel. Vom avea întotdeauna nevoie de monitorizare. Vom avea întotdeauna nevoie de limite potrivite pentru a ne proteja. Vom fi întotdeauna vulnerabili. În acelaşi timp, putem sta tari – tari în Domnul şi în puterea Lui, care ne poate păzi de cădere. (Iuda 24) Pe când mă gândeam la aceste lucruri, Domnul a vorbit inimii mele şi a mi-a spus: „Ai absolvit programul Living Waters în 1999. Uită-te în oglindă. Ce te face puternic? Ce s-a întâmplat în momentele când ai devenit slab?” A început să-mi arate aspecte ale prevenirii recidivei de care avem nevoie pentru tot restul vieţii. Dorinţa mea pentru cei care au absolvit programul Living Waters este să depăşească zdrobirea şi să-şi ocupe locul de drept în Trupul lui Cristos. Când ieşim din grupul de recuperare, avem nevoie să practicăm în continuare ce am fost învăţaţi. Va trebui să continuăm să implementăm prevenirea recidivei. Acest articol va acoperi trei aspecte ale prevenirii recidivei: aspectele spirituale, aspectele recuperării şi aspectele emoţionale.

Aspectele spirituale – De multe ori, aspectele spirituale ale prevenirii recidivei sunt ingredientele restaurării noastre de care ţinem seama cel mai puţin. Este uşor să petrecem mult timp pe genunchi când lumea din jurul nostru se dezintegrează, dar când situaţia începe să se îmbunătăţească şi avem atâtea de făcut, părem să ne bazăm pe harul lui Dumnezeu ca să aibă grijă de noi. Uităm că El aşteaptă să ne facem partea. „Dumnezeu ştie că am atâtea programări săptămâna asta, deci sunt sigur că va fi mulţumit că mă rog în timp ce conduc maşina spre serviciu şi ascult muzică de laudă.” Părem să uităm că în momentele intime, fără întreruperi, cu Domnul, poate El să ajungă în acele zone întunecate, protejate ale inimii noastre şi să ne elibereze. Pur şi simplu, nu există un substitut pentru timpul personal de devoţiune cu El, în care ne golim inimile înaintea Lui şi aşteptăm în prezenţa Lui atingerea de care avem nevoie. Citirea Bibliei, adorarea Lui prin cântare şi aşteptarea înaintea Lui ne dau răspunsurile şi tăria de care avem nevoie pentru luptă. (Isaia 40:31)

Pocăinţa personală şi monitorizarea sunt la fel de importante. Este uşor să ne mărturisim păcatele sau dorinţele lui Dumnezeu şi să profităm de harul Său, dar este mult mai dificil să mărturisim cuiva care ne va privi în ochi data viitoare când ne vom întâlni şi ne va întreba: „Cum merg lucrurile?” Aceia dintre noi care au parteneri de monitorizare ştiu ce înseamnă asta. Odată mă luptam cu gândurile şi ştiam că mă aflam într-un moment vulnerabil, iar Domnul mi-a spus să merg pentru rugăciune la partenerul meu de monitorizare. „Nu, Doamne, Te rog… Am vorbit cu el de atâtea ori în ultimele luni, încât mă simt ca un idiot. Nu vreau să-i spun din nou aceleaşi lucruri urât mirositoare.” Deşi ştiam că Domnul mă întreba dacă vroiam ca gândurile să continue sau să fie distruse, pur şi simplu, nu mai vroiam să mai vorbesc despre aşa ceva. Eram dornic să aleg tăcerea şi să las lupta să continue. Încă mă certam cu Domnul în timp ce mă îndreptam pe hol către biroul partenerului meu de monitorizare, sperând că era plecat sau avea o întâlnire. Astfel mă puteam simţi îndreptăţit să nu renunţ la lupta mea. Dumnezeu S-a îndurat. Uşa era larg deschisă, el stătea la birou îndreptat către uşă şi m-a întâmpinat cu elan: „Bună, Dan”, când am intrat. A fost greu să mă mai cert cu Domnul după aceea. I-am făcut cunoscut ce aveam pe inimă, am avut parte de rugăciune şi am avut parte de biruinţă chiar în acel moment. Pocăinţa şi mărturisirea sunt amândouă procese care aduc viaţă. Ele sunt o parte critică a prevenirii recidivei.

Să nu ne mai gândim la noi înşine, slujindu-le altora, şi să mergem la biserică regulat, sunt, de asemenea, aspecte importante în călătoria care ne stă înainte (Evrei 10:24-25); totuşi, nu există niciun aspect mai important în viaţa creştină decât menţinerea relaţiei cu Isus Cristos. Când ne trezim că ne facem „îndatoririle de jelire” în locul rugăciunilor de dimineaţa sau că suntem prea ocupaţi ca „să ne rugăm”, ca să-I spunem Domnului ce avem pe inimă, este timpul pentru o schimbare. Creştinismul mecanic aduce plictiseală şi ne slăbeşte. Faptul că ne deschidem inima faţă de un Mântuitor viu ne face puternici. Toţi avem nevoie de momente în care să ne separăm de rutină. Postul şi punerea în acord cu Dumnezeu ne ajută să rămânem şi să trăim în El. Am un prieten care mi-a spus de multe ori: „Dumnezeu este mult mai interesat de tine decât de misiunea ta.” Nimic nu este mai important decât timpul şi relaţia noastră cu Isus Cristos. (Luca 10:38-42)

Aspectele restaurării – Aspectele restaurării pentru prevenirea recidivei sunt la fel de importante la şase ani după program, cum sunt când te afli la mijlocul programului. Nu trebuie să uităm niciodată că suntem vulnerabili. (1 Corinteni 10:9-14) Le spun deseori oamenilor că lupta cu păcatul ne poate duce între-un punct în care păcatul nu mai este debilitant, ci se află sub stăpânirea noastră, prin puterea lui Isus Cristos; totuşi, trebuie întotdeauna să-l ţinem cu tărie în stăpânire. Trebuie să respectăm întotdeauna limitele emoţionale şi fizice, rămânând departe de oamenii şi locurile care ne fac să ne poticnim – sau care ne amintesc de vremurile când trăiam în păcat.

Mă aflam în autobuz, întorcându-mă de la o întâlnire pentru bărbaţi în afara statului, când cei cu care eram au început să-şi spună mărturia. Problema a fost că au alunecat repede de la povestirea lucrurilor glorioase pe care le făcuse Dumnezeu în vieţile lor, la depănarea amintirilor despre plăcerile trecutului păcătos. Când ne trezim dorind plăcerile păcatului, este necesar să restabilim imediat limitele, să găsim parteneri de monitorizare şi să se roage alţii pentru noi. Există un motiv pentru care mai suntem atraşi de întâlniri şi incidente specifice din viaţa noastră. Acelea sunt lucrurile pentru care trebuie să cerem ajutor şi să-L rugăm pe Domnul să ne descopere „momeala” ascunsă în amintirile respective.

Multe aspecte ale recuperării sunt, pur şi simplu, mecanice. Lupta fiecărui bărbat de Stephen Arterburn şi Fred Stoeker oferă sfaturi bune pentru „păzirea ochilor” şi „păzirea gândurilor”. Ceea ce înseamnă, pur şi simplu, ca atunci când suntem ispitiţi să ne uităm lung la cineva, să ne mutăm privirea într-un loc sigur. Nu este nevoie să ştim cum arată cel care păşeşte pe culoarul magazinului; este nevoie doar să ştim că este acolo, ca să nu ne lovim de el. Când gândurile ne zboară la amintiri sau dorinţe sexuale păcătoase, le îndreptăm acolo unde trebuie să fie. Este nevoie de efort pentru a dezvolta un asemenea obicei, dar aceasta va evita multe lupte mai târziu pe cale. Căzând înainte de Craig Lockwood ne învaţă cum să ne descurcăm cu ciclul adicţiei şi cum să ne confruntăm cu declanşatorii emoţionali. Când realizăm că ne îndreptăm către o perioadă de vulnerabilitate, putem pune la cale un plan de acţiune în care să-i sunăm pe cei în care avem încredere, să prevenim recidiva şi să revenim pe calea cea bună. Mulţi declanşatori pot fi procesaţi prin implementarea noilor aspecte ale prevenirii recidivei, aspectele emoţionale.

Aspectele emoţionale – Aspectele emoţionale ale prevenirii recidivei, numite şi aspectele interioare ale vindecării, se ocupă de câteva chestiuni care ne-au alimentat de la bun început lupta cu adicţia. Prin programele de recuperare Living Waters şi prin alte programe de recuperare învăţăm să nu ne îngropăm durerea emoţională, ci să ne „asumăm durerea” şi să o lăsăm să iasă la suprafaţă, ca să o putem aduce la Isus Cristos pentru vindecare. Deşi intensitatea sentimentelor dureroase ar trebui să slăbească în timp, Îi mulţumesc Domnului că vrea să ne vindece la un nivel mai profund, în timp ce progresăm în umblarea cu El. Domnul pare să lucreze în etape. Uneori ne aflăm în vale şi ne agăţăm cu disperare de El pentru tărie. Alteori suntem pe vârful muntelui, unde binecuvântările Lui par să nu se sfârşească. El ne duce şi în perioade staţionare, când învăţăm să umblăm în vindecarea pe care ne-a adus-o până acum. Perioadele staţionare par mai degrabă terestre. Ne confruntăm cu provocările rutinei şi câştigăm unele victorii de bază. Devenim mai puternici când vedem roadele restaurării acţionând în relaţiile şi emoţiile noastre, dar putem fi, de asemenea, tentaţi să ne slăbim concentrarea asupra restaurării. Prevenirea recidivei înseamnă să continuăm şi să menţinem umblarea spirituală, limitele, monitorizarea şi să ne păzim ochii şi a gândurile chiar şi în perioadele de staţionare.

De-a lungul anilor, am avut întotdeauna un partener de monitorizare sau de rugăciune. Cu partenerul meu de monitorizare am libertatea de a discuta despre starea în care mă aflu cu privire la aspectele spirituale şi de restaurare. Am posibilitatea să primesc ajutor pentru aspectele emoţionale şi problemele care îmi măresc vulnerabilitatea din trecut la „automedicaţie”. Când se declanşează durerea nevindecată, îmi permit să merg la el pentru a-i cere ajut ca să-mi arunc povara asupra Domnului. (Galateni 6:1-2, Romani 12:15-16) Este important să ai un partener de monitorizare care să te asiste prin ucenicizare, cu care să vorbeşti despre victoriile şi luptele tale şi la care să cauţi ajutor în rugăciune.

„Să te rogi până treci de ispită” este un ingredient important în aspectele emoţionale ale prevenirii recidivei. Toţi avem perioade când ispitele sunt mai intense decât de obicei. În acele perioade putem să-I mărturisim Domnului ispita noastră specifică şi să Îl întrebăm care este problema de bază care ne face să fim mai vulnerabili astăzi decât am fost săptămâna trecută. Uneori El ne va arăta că am lăsat garda jos şi i-am privit lung pe toţi cei care au intrat în câmpul nostru vizual. Alteori poate că nu am avut parte de somn suficient sau nu am avut grijă de noi, ceea ce ne afectează rezistenţa la păcat. Vor fi, de asemenea, momente când vom fi provocaţi şi vom cădea din nou în vechile obiceiuri păcătoase, pentru a evita durerea emoţională. Atunci vom putea să mărturisim lupta noastră Domnului şi să Îi cerem răspunsul la durerea noastră. Domnul este credincios ca să vorbească inimii noastre şi să ne ofere un răspuns care să rezolve problemele mult mai bine decât evadările noastre păcătoase.

Cu câţiva ani în urmă mă luptam cu fantezia unor întâlniri sexuale agresive. Nu era lupta mea obişnuită şi mă simţeam mai degrabă condamnat de imaginile respective. În loc să mă duc la partenerul meu de monitorizare pentru a primi ajutor, am încercat să mă lupt cu gândurile de unul singur, fără prea mare succes. După ce m-am luptat cu gândurile respective aproape două săptămâni, în cele din urmă, mi-a fost de ajuns. L-am întrebat pe Domnul care era problema şi de ce mă luptam specific cu acele imagini. El mi-a arătat că eram copleşit de stresul zilnic de a conduce misiunea. Eram îngrijorat din cauza unor probleme familiale cu care mă confruntam şi aveam parte de provocări financiare atât eu personal, cât şi misiunea. Problema de bază era că mă simţeam copleşit şi căutam tăria masculinităţii altcuiva, ca să-mi rezolve problemele. M-am simţit zdrobit şi m-am pocăit fiindcă nu mi-am alungat gândurile aşa cum ar fi trebuit să o fac şi L-am rugat pe Domnul să-mi răspundă. Mi-a arătat că El va fi pentru mine tăria masculină după care tânjeam, pentru a mă învăţa cum să fac faţă stresului. Odată ce mi-am dus lupta la Isus şi am primit răspuns de la El, imaginile cu care mă luptasem timp de două săptămâni au dispărut cam în douăzeci de minute. Ani de zile mai târziu, Dumnezeu este în continuare pentru mine tăria masculină, ajutându-mă să mă confrunt cu provocările vieţii, purtându-mă prin perioadele dificile şi ajutându-mă să-mi ţin gândurile fixate pe El. În acest fel suntem ajutaţi în recuperare şi în prevenirea recidivei când ne rugăm până trecem de ispită.

Dacă te afli în procesul de restaurare de un număr de ani şi simţi că să te păstrezi curat nu mai este la fel de uşor cum era cândva, aminteşte-ţi paşii pe care i-ai făcut la început ca să scapi de lupta ta. Vorbeşte cu cineva din echipa de conducere a bisericii tale şi fă-i cunoscut unde te afli. Cere-I Domnului să-ţi dea un partener de monitorizare care să te poată ajuta pe cale. Reconciliation Ministries oferă inclusiv ajutor pastoral individual celor care au nevoie de o „acordare la restaurare”. Sună la 586.739.5114 pentru a programa o întâlnire şi a te întoarce la calea cea bună. Poţi primi ajutor.

[Dan Hitz, Relapse Prevention. Copyright © 2008 Reconciliation Ministries. Tradus şi publicat cu permisiune. Acest articol este adaptat după un mesaj pe care Dan l-a prezentat la o întâlnire Celebrate Recovery la biserica Woodside Bible Church of Troy. Celebrate Recovery este un pas în programul creştin pentru ajutorarea celor care se recuperează dintr-o largă varietate de probleme, care includ abuzul de substanţe, adicţia sexuală, codependenţa şi multe altele. Pentru mai multe informaţii despre Celebrate Recovery, clic aici.]