de Jimmy Hinton

Jimmy Hinton

În fiecare zi știrile la care sunt abonat abundă în relatări despre pedofili care exploatează și atacă niște copii inocenți. Dacă accepți să vezi adevărul, devine evident că aceasta a depășit stadiul de epidemie. Numai în Statele Unite există un număr estimat de peste 40 de milioane de supraviețuitori ai abuzului sexual al copilului. Încercați să meditați la acest număr, dacă puteți. Am scris recent despre molestatorii de copii care se ascund la vedere. Dar mai există o dimensiune pe care mi-ar plăcea să o adaug cu privire la abuzatori – sunt o mulțime. Din nefericire, cei mai mulți molestatori ai copilului nu vor fi prinși niciodată. Deși este o realitate cruntă, cred că o putem schimba.

Să ne reamintim despre relatarea în care Isus și ucenicii coboară din barcă în ținutul Gadarei. Un bărbat posedat i-a întâmpinat din „morminte”. Sunt nevoit să mă întreb de ce se ascundeau spiritele rele în morminte. Cea mai bună presupunere pe care o pot face este că mormintele sunt un loc de mare durere pentru membrii supraviețuitori ai familiei. Vizitarea mormintelor este o ocazie solemnă și reverențioasă. Pentru mulți oameni, mormântul este un memento că cel pe care îl iubim și pe care îl considerăm atât de drag nu mai este cu noi. Răul există ca să distrugă chiar locurile unde oamenii merg pentru a încerca să înțeleagă și să biruie tragedia. Imaginați-vă scena de la mormintele din Gadara – oricine vroia să-i îngroape sau să-i viziteze pe cei dragi decedați nu putea, din cauză că acel om violent țipa și striga obscenități în cimitir. Ceea ce era o insultă care se adăuga traumei morții.

Un alt lucru care ne frapează la această relatare este puterea și persistența răului: „Omul acesta îşi avea locuinţa în morminte şi nimeni nu mai putea să-l ţină legat, nici chiar cu un lanţ. Căci de multe ori fusese legat cu picioarele în obezi şi cu cătuşe la mâini, dar rupsese cătuşele şi sfărâmase obezile şi nimeni nu-l putea domoli.” (Marcu 5:3-4) Cei familiarizați cu abuzul cunosc ce eforturi fac abuzatorii pentru a continua abuzul. Ascunzișurile, caracterul secret, rușinea și manipularea, toate acestea permit ca abuzul să continue chiar sub nasul nostru – în bisericile, în școlile, în centrele de zi pentru copii, la evenimentele sportive și în căminele noastre. Să confrunți un molestator al copilului și să-i spui să înceteze nu funcționează. Nu a funcționat niciodată. Răul este persistent. Nu-i pasă de voi, copiii lui Dumnezeu.

Noapte și zi acel om oscila între morminte și vârfurile munților, provocând multă teamă și distrugere. Sunt nevoit să mă întreb dacă locuitorii cetății erau atât de obișnuiți cu prezența lui, încât au învățat să-i ignore acțiunile. Lucrul care îmi atrage cel mai mult atenția este răspunsul lui sinistru, când Isus îi cere numele: „Numele meu este legiune, pentru că suntem mulţi.” (Marcu 5:9) O legiune romană era un termen militar și putea să aibă până la șase mii de oameni. Nu încerc să provoc teamă aici, dar este singura categorie care se potrivește cu numărul abuzatorilor de copii care trăiesc printre noi. Ei sunt pretutindeni, la vedere. Iar experiența îmi spune că, din variate motive, am ales să fugim și să ne ascundem de ei sau am ignorat că există legiuni de pedofili printre noi.

În cartea sa din 2001, Dincolo de toleranță: Pornografia cu copii pe internet,^[1] Philip Jenkins a intrat în camerele de chat ale rețelelor de pedofili pentru a observa comunitatea lor secretă. A pus filtre, pentru ca să nu poată viziona nicio imagine, deoarece vizionarea pornografiei cu copii este o ilegalitate gravă. Ceea ce a aflat a fost uimitor și șocant pentru el. Literalmente exista o comunitate atât de mare de pedofili, care își împărtășeau poveștile și făceau schimb de imagini a sute de victime pe care le abuzau fiecare dintre ei, încât concluzia lui Jenkins este că pornografia cu copii nu este accesibilă poliției. Rețineți, se întâmpla în 2001, când internetul nu era nici pe departe atât de accesibil ca astăzi. Precum spune un pedofil într-o cameră de chat: „Când te gândești la asta, câți iubitori de fetițe avem aici? 10000, 15000 vizitează acest chat, dar celelalte chat-uri, dar cei care nu pot găsi acest chat și alte chat-uri? Am văzut statistici de la câteva motoare de căutare, iar prima căutare este pornografia cu copii, și toți iubitorii de fetițe care nu au computer trebuie să fie milioane. ;)”

Elijah Fernandez a violat fetița de patru luni a prietenei lui, apoi i-a dat doi pumni în cap, provocând moartea copilei.

Mă gândesc la Elijah Fernandez, care chiar luna trecută a violat bebelușul de patru luni al prietenei lui, apoi i-a dat doi pumni în cap, provocând decesul creierului copilei.^[2] Copila a murit la scurt timp după aceea la spitalul din Albuerque. Iată declarația Departamentului de Poliție: „Și efectiv nu vă pot explica ce s-a întâmplat, fiindcă este atât de grafic, încât nu ați putea să transmiteți acuzațiile”, a spus Simon Drobik de la Departamentul de Poliție din Albuerque. „Apeluri ca acesta întotdeauna îi afectează pe ofițeri, iar eroii anonimi ai acestui departament sunt cei din Unitatea Crimelor Împotriva Copiilor. Ei văd asta tot timpul, zi de zi.”

Ei văd asta tot timpul, zi de zi. Vorbiți cu orice departament de poliție. Sunați la departamentul local. Întrebați-i dacă afirmația este adevărată. Vă asigur că veți primi același răspuns, indiferent dacă locuiți într-un sat sau într-o metropolă, indiferent dacă faceți parte dintr-o adunare satanică sau dintr-o biserică ortodoxă. Faceți o cercetare despre „copil de patru luni violat”. Povestea nu este singulară. Se întâmplă mereu. Este timpul să fim sinceri cu noi înșine și să recunoaștem că este mai mult decât o simplă problemă. Trebuie să ne ridicăm și să înfruntăm răul. Să numim răul drept ceea ce este. Îmi amintesc că Președintele Bush a fost batjocorit pentru faimoasa lui expresie „făcători de rău”. O să-i batjocorim pe cei care numesc răul drept ceea ce este? Este amuzant? În timp ce tastez aceste cuvinte, nu-mi vine să râd.

Lucrul interesant la relatarea despre acel om posedat de demoni este că Isus nu a îngăduit răului să continue. A confruntat legiunea și i-a scos. Nu mai erau bineveniți să terorizeze satul, să intre în morminte sau să strige de pe vârful muntelui. Isus nu a spus: „Karma îi va face să plătească în cele din urmă.” Nu! S-a ridicat împotriva răului și efectiv a spus: „Nu mai sunteți bineveniți aici.” Aceasta se numește justiție. Vă imaginați cum ar fi dacă bisericile și comunitățile noastre s-ar uni și ar spune: „Acest rău nu mai este binevenit în orașul nostru”? Cred că putem face asta și că ar trebui să o facem. Haideți să ne unim eforturile pentru a-i elibera pe cei inocenți de efectele acestui rău!

Note

^[1] Philip Jenkins, Beyond Tolerance: Child Pornography on the Internet

^[2] Laura Thoren, Suspect accused of raping, beating 4-month-old child makes court appearance

[Jimmy Hinton, I Am Legion, For We Are Many. Copyright © 2014 Jimmy Hinton. Tradus și publicat cu permisiune.]