Dacă am accepta această premisă ca adevăr, atunci Isus Însuşi ar fi cu siguranţă cel mai mare „homofob” care a trăit vreodată! Nimeni nu neagă că Biblia a fost folosită pentru justificarea unor activităţi umane păcătoase. Dar aceasta nu are nimic de-a face cu Biblia şi cu ce spune ea, ci numai cu oamenii şi cu modul lor greşit de folosire a Bibliei. Homosexualii şi lesbienele pot găsi satisfacţie în relaţiile lor, dar nu există justificare spirituală pentru astfel de relaţii.

În plus, Biblia a fost scrisă pentru indivizi care aleg să Îl urmeze pe Isus şi care îşi supun de bunăvoie viaţa conducerii Lui. În acest fel, ne pierdem „drepturile” de a ne urma propriile dorinţe. Isus a spus: „Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să mă urmeze” (Matei 16:24). Prin urmare, dacă cineva îşi asumă termenul incompatibil de „creştin homosexual”, este în conflict cu poruncile creştine de bază. Cine nu renunţă la o identitate păcătoasă nu poate să pretindă că Îl urmează pe Isus. Nu există model, prezumţie sau încurajare biblică pentru relaţiile homosexuale, indiferent de contextul relaţiei. Pur şi simplu dragostea nu este sinonimă cu exprimarea sexuală, ci mai degrabă exprimarea sexuală este un derivat, un beneficiu al dragostei aprobate divin, instituită la început de Dumnezeu Creatorul.

[Hasn’t the Bible been misinterpreted by homophobes who want to deny gay men and women the right to love each other in faithful, monogamous relationships? Copyright © Witness Freedom Ministries, Inc. Tradus şi publicat cu permisiune.]