Chiar de la început viaţa mea a fost dificilă. Nu aveam idee cum funcţiona lumea, în special în familia în care am crescut. Am fost o victimă a ADHD şi nu am înţeles niciodată regulile stabilite şi altele asemenea. Eram disciplinat regulat pentru acţiunile mele; a durat ceva timp până am realizat consecinţele lor, deci apoi am putut să evit consecinţa pedepsei. Viaţa nu avea sens pentru mine, graniţele şi regulile erau greu de urmat, deci mă jucam singur şi am avut doar câţiva prieteni.

Mirosul amoniacului a fost la început excitant pentru mine, fiindcă era un miros puternic. După ce eu şi sora mea am fost învăţaţi să folosim oliţa, am devenit fascinat şi interesat din nou de scutece. Ceea ce descoperisem era că mirosul de amoniac îmi dădea un anumit imbold sexual. Mă duceam întotdeauna unde era miros de amoniac. Acel act mă controla, deci am avut dorinţa de a purta scutece în copilărie şi în perioada de creştere, ca şi în anii vieţii de adult. După ce am devenit curios din punct de vedere sexual, am folosit scutecele pentru gratificare sexuală, iar mai târziu în viaţă am devenit un fetişist al scutecelor.

Vedeam lucrurile diferit de alţi copii. Ceea ce m-a făcut să fiu mai mult un singuratic în copilărie. Realmente simţeam că eram singur pe lume. Fusesem molestat de bona mea la vârsta de trei şi patru ani, ceea ce nu mi-a fost de ajutor în a înţelege lumea. Când de-abia împlinisem douăzeci ani și eram plecat la colegiu, doi bărbaţi m-au îmbătat şi m-au violat. Fascinaţia de a purta scutece nu m-a părăsit întreaga viaţă şi am fost parţial responsabil pentru destrămarea celor două căsătorii ale mele. M-am văzut întotdeauna ca fiind neted în partea din faţă.

Având toate aceste lupte, conştiinţa pe care mi-a dat-o Dumnezeu a fost distrusă de viaţa pe care mi-am croit-o în păcat. Mi se pare acum că mintea mi se schimbase odată cu conştiinţa. Lupta mea avea o putere atât de mare asupra inimii şi sufletului meu. Am păstrat secretul că purtam scutece şi credeam în inima mea că eram cu adevărat fată, ajungând chiar să aduc injurii părţilor mele masculine.

Nu puteam înţelege ce se întâmpla, ceea ce a fost dureros pentru femeile cu care m-am căsătorit. Ele mi-au perceput durerea şi era greu pentru mine să văd durerea pe care o îndurau datorită durerii mele. Am apelat la numeroși oameni, precum consilieri şi psihiatri, dar niciunul nu m-a ajutat cu adevărat. ADHD-ul nu a fost diagnosticat până am ajuns la treizeci și opt de ani, iar atunci viaţa mea era deja distrusă.

Am găsit, în cele din urmă, un psihiatru care m-a evaluat pentru disforia de gen şi ADHD, şi am fost tratat simultan pentru aceste simptome. Cele 40 de miligrame de Ritalin pe zi mi-au încetinit procesele gândirii îndeajuns, încât să înțeleg în sfârşit cum funcţionează lucrurile şi ce se întâmplă în lume în general.

Mi s-a spus că va trebui să-mi schimb numele şi să trăiesc ca femeie cel puţin o perioadă între un an şi un an şi jumătate, în timpul tranziţiei pentru a deveni femeie. Pe vremea aceea luam hormoni puternici, iar trupul mi se schimba.

A fost greu şi pentru familia pe care o creasem; soţia mea a suferit mult, la fel cei trei fii ai mei şi fiica mea, care l-au văzut pe scumpul lor tătic transformându-se în femeie sub privirile lor. În acea perioadă mă schimbam pentru a fi Tabitha, noul meu nume şi noua mea identitate.

După ce am trecut prin operaţia de schimbare de sex, am fost extrem de fericit şi am găsit pace după chinul pe care îl simţisem întreaga viaţă. M-am gândit atunci că puteam să-mi continui viaţa aşa cum ar fi trebuit să fie ea de la început. A trebuit să mă obişnuiesc cu o mulţime de ajustări sociale şi de alt gen, proces care părea să nu se termine niciodată.

Totuşi, după ce am fost aprobat, sărutat şi îmbrăţişat, am realizat în sfârşit că eram femeie şi am trăit astfel până l-am întâlnit pe primul meu prieten şi m-am căsătorit cu el în Mexic. În timp ce păşeam pe intervalul dintre scaune îmbrăcat în rochie de nuntă, am avut timp să exclam în inima mea: „Asta dovedeşte că sunt femeie.”

Bărbatul cu care m-am căsătorit era abuziv şi alcoolic, deci după ce am fost căsătoriţi foarte puţin timp, i-am cerut să plece şi să nu se mai întoarcă niciodată, ceea ce a și făcut.

M-am căsătorit a doua oară în Carolina de Nord, cu un alt bărbat, care a fost mai rău decât primul. A cheltuit economiile părinţilor lui, iar apoi a făcut la fel şi cu ale mele, inclusiv cu toate posesiunile mele.

Mi-am spus mie însumi: „Ce s-a întâmplat?” Înainte de a divorţa de al doilea soţ, L-am auzit pe Domnul spunându-mi: „Robert, sunt mâinile şi picioarele pe care le-am făcut Eu pentru tine, ce faci cu ele?” Atunci am realizat că făcusem din viaţa mea un haos teribil. Am văzut oamenii pe care îi lăsasem în urmă şi pe care îi rănisem atât de profund. Eram disperat, iar în suferinţa mea am strigat la Dumnezeu să mă salveze. Atunci am implorat iertarea lui Dumnezeu.

Nu mai sunt Tabitha. Lumea îi încurajează pe cei ca mine să trăiască în stilul de viaţă anterior, datorită ambalajului exterior al corpului. Nu pot să merg la plajă sau la sală şi trebuie să mă acopăr jos ca să ascund ce ştiu că este acolo. Este mult mai greu să rezişti ispitei când stai pe ceea ce vor cei mai mulţi bărbaţi.

Am plătit un preţ pentru alegerile mele, totul fiindcă am vrut să am pace şi am căutat în locurile greşite. Am vrut satisfacţie imediată, dar ea a venit la un preţ personal îngrozitor.

Să cer iertare pentru viaţa mea păcătoasă şi să citesc cu voce tare mărturia lui Dumnezeu în Biblie, Cuvântul lui Dumnezeu, au fost lucrurile de care aveam nevoie pentru a umple vidul care fusese cuprins de haos. Conştiinţa mi-a revenit, iar mintea mea s-a întors înspre Dumnezeu şi dragostea Lui. După ce L-am acceptat ca Domn, inima mea a fost regenerată şi am recunoscut că acest Cuvânt al lui Dumnezeu este complet, că nu aveam nevoie de scutece sau de altceva şi că nimic nu avea să mă mai despartă vreodată de Împărăţia lui Dumnezeu.

Ştiu, de asemenea, sigur că „ceea ce semeni, aceea vei culege”, dar ştiţi că şi culegi de unde nu ai semănat? Mama mea şi tatăl meu nu au fost descurajaţi, cu toate că au fost nevoiți să se roage pentru mine zilnic şi să ceară să fiu vindecat de spiritul satanic care mă stăpânea. Scumpul meu văr, reverendul John Lindsay, a reușit să-mi atragă atenţia. Ei au cules pentru mine, iar eu m-am lăsat cuprins de Cuvânt!

Există oameni în Scriptură care au demonstrat ce se întâmplă când semeni şi semeni seminţe, iar altcineva culege recolta. Isus este exemplul perfect al Cuiva care a semănat întotdeauna sămânţă bună şi a lăsat pe altcineva să culeagă recolta, de asemenea, şi bisericile în general cresc creştini buni, dar apoi ei se mută, iar biserica lor nu este binecuvântată, dar altcineva este, iar acest fapt a fost o inspiraţie pentru mine când am ieşit din lumea în care eram prins. Am dat peste tot felul de piedici, dar am iubit oricum oamenii, iar nu după mult timp îi mentoram pe alţii, iar ei îi ajutau pe alţii. Ei au fost binecuvântaţi datorită seminţei pe care am semănat-o eu, ajutându-i pe alţii să iasă din stilul de viaţă al unui gen confuz.

Doar fiindcă m-am îndepărtat de voia lui Dumnezeu la început, nu înseamnă că planul Lui nu se va împlini. M-am îndepărtat de voia Lui şi de planul Lui din cauză că aveam o conştiinţă stricată. Cred că Pavel şi Moise sunt exemple excelente. Trebuie să ne păzim conştiinţa şi să amintim minţii şi gândurilor noastre unde începe şi unde se termină totul. Dacă ne hrănim mintea cu hrană spirituală bună, vom avea o conştiinţă spirituală sănătoasă.

Am îngăduit crucii să mă acopere şi am procedat în acelaşi fel cu exemplul lui Hristos, care ne învaţă să ne iubim unul pe altul, pentru a oferi prietenie altora şi a trăi în pace cu toţi oamenii cât de bine pot eu. Trăiesc din nou ca bărbat, iar în privinţa aceasta sunt ferm.

Sunt căsătorit cu o femeie minunată, care mă iubeşte în ciuda a ceea ce mi-am făcut şi am găsit iertare din partea familiei mele, şi m-am iertat pe mine însumi.

Transgenderii în general sunt încurajaţi să creadă că nu sunt aşa cum i-a creat Dumnezeu. Trebuie să fim gata să le slujim celor în nevoie şi să le arătăm apoi că Dumnezeu şi Domnul Isus vor să îi iubească, împreună cu călăuzirea Duhului Sfânt. Ei sunt oameni minunaţi, cum suntem noi toţi.

Referinţe biblice care înseamnă mult pentru mine:

Romani 12:1: „Vă îndemn, dar, fraţilor, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să aduceţi trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească.”

Romani 12:2: „Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi, prin înnoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută şi desăvârşită.”

[Robert’s Testimonial. Copyright © Help 4 Families. Tradus şi publicat cu permisiune.]