Sunt ortodox, am crescut şi trăiesc în spiritul creştin şi mi se umple inima de bucurie când închin rugăciuni şi mă gândesc la Dumnezeu, dar încă sunt confuz când vine vorba de orientări sexuale. Nu sunt homosexual sau cel puţin nu simt asta. Într-adevăr, am avut şi probabil vor mai exista fantezii cu bărbaţi (de asta apelez la voi/tine), însă actualmente am o relaţie stabilă cu o fată specială, căreia simt uşurinţă în a-i spune „Te iubesc.”

Problema la mine ar fi doar de context carnal. Fizic sunt atras de anumiţi bărbaţi, iar imaginaţia mi se amplifică şi începe a specula şi jongla în diferite imagini, de aceea aş vrea să vorbim, să-mi spuneţi o părere, poate cu nişte citate biblice, în speranţa luminării sufletului (recunosc, nu am citit Biblia, dar sper ca Domnul să Se îndure de mine şi să-mi mai îngăduie nişte timp terestru), să înţeleg de ce e păcat să ai asemenea dorinţe pur trupeşti, când trupul nu-i altceva decât o locuinţă pentru sine. Sau poate mă înşel, iar dorinţele carnale şi fanteziile sunt fisuri în membrana sinelui nostru. Există numeroase teorii. Justific cu faptul că sunt tânăr (nouăsprezece ani) şi probabil nu înţeleg aspectele complexe ale misiunii noastre uman/terestre.

Aş vrea să vorbim, dacă sunteţi de acord, despre site şi despre nişte articole interesante ce-l alcătuiesc. Mi s-a părut foarte încurajator şi de bun augur în viaţa oricăruia, hetero sau nu. Să nu credeţi că am vreun interes anume sau… poate că am. Am deschiderea de a vorbi despre subiectul în cauză, ce interesează pe foarte mulţi, şi poate găsim ceva soluţii pentru vindecare. Sper să vă ajut cu ceva. Când vă hotărâţi să vorbim, îmi lăsaţi un semn inteligibil pe Messenger. Vă salut! Dumnezeu să fie cu voi!