Dr. Paul Cameron, Președintele Institutului pentru Cercetarea Familiei

În zilele noastre homosexualii afirmă de obicei: „Aşa m-am născut”, iar mulţi acceptă o astfel de afirmaţie. Parte din atitudinea „născut aşa” este doar atât – o atitudine. Există numeroase dovezi împotriva afirmaţiei că homosexualii s-au „născut aşa”. De exemplu, cum se face că un geamăn identic prezintă o probabilitate aproximativ egală de a avea preferinţe homosexuale ca geamănul său sau cu un frate negeamăn, care nu are o structură genetică identică? De ce este adevărat că băieţii crescuţi în oraşe mari sunt de 3-4 ori mai predispuşi, iar cei crescuţi în familii religioase devotate sunt de 3-4 ori mai puţin predispuşi să aibă gusturi homosexuale, decât cei crescuţi în zone mai rurale şi în familii mai puţin religioase? Un studiu recent făcut de Centrele pentru Controlul Bolii (CDC) pe ~150000 de adolescenţi cu vârsta între 14-18 ani oferă şi mai multe dovezi împotriva pretenţiei de a fi „născut aşa”.^[1]

Înainte de a examina rezultatele studiului, ar trebui să ne amintim câteva lucruri. Aproximativ 2% dintre adulţi sunt obsesiv-compulsivi. Adică sunt atât de fixaţi pe ceva ce au învăţat sau gândit, încât fac acel lucru mult mai frecvent decât ar trebui. Un exemplu ar fi un lucru bun precum spălarea mâinilor, numai că ei o fac de o sută de ori pe zi. Exemple nu la fel de bune includ teama de a ieşi din casă, teama de a conduce maşina etc. sau păstrarea sau cumpărarea prea multor lucruri, până în punctul de a deveni strângători obsesivi, adesea incapabili de a locui în propria lor casă, din cauza lucrurilor respective. Probabil că 5-8% dintre adulţi nu sunt neapărat obsesiv-compulsivi, dar sunt „excentrici” – făcând curăţenie prea mult sau îngrijorându-se prea mult, mâncând numai macaroane cu brânză etc. Iar aproape toţi ceilalţi au obiceiuri sau gusturi care le plac, dar multe dintre ele sunt, în cel mai bun caz, entuziasmul unei minorităţi şi cel puţin semicompulsive.

Oricine poate deveni „fixat” pe ceva, în special dacă acel ceva este asociat cu o experienţă emoţională puternică, iar el este „pregătit” pentru fixaţie. De aceea părinţii sunt prudenţi când îşi laudă copilul fiindcă „se deschide pentru noi experienţe”, deoarece se ştie că prima experienţă cu un lucru nou – precum sexul sau mâncarea – este mai semnificativă. Astfel, părinţii al căror băiat a fost molestat de un bărbat se îngrijorează (pe bună dreptate) că a fost „schimbat” – o fixaţie s-ar putea dezvolta din acea experienţă, fiindcă s-ar putea ca la momentul respectiv el să fi fost „pregătit”. Şi, din nefericire, numai timpul va spune – nimeni nu ştie când va veni momentul pentru ca o fixaţie să fie învăţată sau când va veni momentul potrivit pentru o fixaţie. De aceea, a limita expunerea la influenţe dăunătoare sau la lucruri despre care se ştie că sunt distructive este o strategie înţeleaptă. De fapt, probabilitatea mai redusă ca băieţii adolescenţi din afara oraşelor mari sau care trăiesc în familii credincioase să întâlnească homosexualitatea sau să fie expuşi la ea ar putea explica adoptarea redusă de către ei a practicării homosexualităţii.

Multe practici ciudate sau neobişnuite – care includ homosexualitatea, sexul dureros, privirea pe ascuns a persoanelor dezbrăcate sau orice altă practică sexuală – pot cu uşurinţă să devină compulsive. Mărturie este bărbatul din Boulder, Colorado, care a fost prins pierzând vremea în interiorul tronului unei cabine de toaletă pentru femei! Se pare că o făcuse de multe ori înainte de a fi prins. Desigur, homosexualitatea nu este, pur şi simplu, o altă „ciudăţenie sexuală”; este nevoie de cooperarea a cel puţin doi oameni ca să „funcţioneze”. Şi, în afară de plăcerea sexuală, ea vine cu încântarea de a putea să „scapi nepedepsit”. Cei mai mulţi bărbaţi homosexuali fac sex compulsiv, fiind satisfăcuţi ştiind că „se răzbună pe societate” – în primul rând, adesea pentru că nu i-a „salvat” de adoptarea propriei predilecţii.

Studiul CDC a raportat că 93% dintre adolescenţi (cu o vârstă medie de 15 ani) au spus că erau heterosexuali, 5% au spus că erau homosexuali/bisexuali, iar 2,5% nu erau siguri. 41% dintre băieţi au raportat că au avut sau încă nu au avut activitate sexuală. Dar dintre cei care au avut, băieţii cu interese homosexuale declarate au început la o vârstă mai mică şi cu mai mulţi parteneri:

• începuseră să facă sex – 44% dintre heterosexuali, comparativ cu 68% dintre homosexuali/bisexuali;
• au făcut prima dată sex înainte de vârsta de 13 ani: 5% dintre heterosexuali, comparativ cu 17% dintre homosexuali/bisexuali;
• 4 sau mai mulţi parteneri: 11% dintre heterosexuali, comparativ cu 29% dintre homosexuali/bisexuali.

De asemenea, este instructiv de observat ce fel de sex au făcut, raportat la interesele sexuale afirmate:

• 54% au făcut numai sex heterosexual; acest subgrup era alcătuit din 96% heterosexuali, 0,4% homosexuali şi 2% bisexuali;
• 2,5% au făcut numai sex homosexual, constând din 62% heterosexuali, 22% homosexuali şi 11% bisexuali;
• 3,3% au făcut ambele feluri de sex, constând din 30% heterosexuali, 9% homosexuali şi 51% bisexuali.

Dacă homosexualii s-au „născut aşa”, cum au putut aproape jumătate dintre ei (48%) să aibă contact sexual cu persoane de sex opus? Într-adevăr, cum au putut 20% dintre ei să facă sex numai cu sexul opus? Mai mult, cei mai mulţi – 62% – care au raportat numai sex homosexual s-au identificat ca heterosexuali. Într-adevăr, aproape 5% dintre heterosexualii activi sexual s-au implicat în contact sexual homosexual, 60% dintre ei în mod exclusiv! Deşi este posibil ca unii adolescenţi să fi minţit cu privire la identitatea lor sexuală sau cu privire la experienţele lor sexuale, sau să fi fost derutaţi de întrebări, rezultatele au fost destul de consecvente în câteva state şi oraşe mari. Per ansamblu, rezultatele, pur şi simplu, nu se potrivesc cu explicaţia „născut aşa”. Dar dacă acceptăm că înclinaţiile noastre sexuale sunt la fel ca alte gusturi şi obiceiuri – sunt învăţate, o „fixaţie” apărând ici şi colo – atunci are mai mult sens. Cam 10% dintre adolescenţii care fac sex se implică în sex homosexual; până la vârsta adultă procentul celor care se implică în homosexualitate scade la 2-3%. Ceea ce nu se potriveşte modelului „născut aşa”. Procentul adolescenţilor cu ochi albaştri nu scade cu două treimi când ajung la vârsta adultă. Dar se potriveşte cu un model de învăţare, în mare parte la fel cum proporţia copiilor care trebuie să aibă macaroane cu brânză la restaurant scade în mod abrupt după vârsta de unsprezece ani sau cam aşa ceva (chiar dacă unii, la vârsta adultă, sfârşesc prin a cere numai macaroane cu brânză şi, drept consecinţă, devin handicapaţi din punct de vedere social).

Mulţi tineri din studiul CDC au încercat homosexualitatea şi, după câte se pare, celor mai mulţi nu le-a plăcut sau poate că ea nu a devenit o preocupare obsesivă pentru ei. Unii – o minoritate – erau pregătiţi şi/sau le-a plăcut şi, la vremea interviului, au spus că erau homosexuali. Dacă cineva s-a născut negru, nu-l vom găsi niciodată fiind la început alb sau devenind alb pentru un timp, apoi negru. Dacă te „naşti aşa”, începi „aşa”.

Precum observa C. S. Lewis, problemele sexuale pot fi destul de intratabile. Dar intratabil nu înseamnă „născut aşa”. Ştim că dacă încerci ceva, poţi să devii „dependent”. De aceea, să iei droguri este neînţelept – cine ştie dacă nu eşti sensibil la ele? Acelaşi lucru este adevărat cu privire la sex – o încercare te pune în situaţia riscului de a dezvolta o predilecţie dificil de schimbat, indiferent cât de ciudată este ea din punct de vedere social (ca în cazul bărbatului de mai sus din toaletă) sau cât de distructivă este pentru cel în cauză (ca homosexualitatea).

Alfred Kinsey, probabil cel mai renumit cercetător al sexului, s-a specializat personal în homosexualitate, dar era, de asemenea, căsătorit. Şi-a înşelat soţia cu femei, ca şi cu un număr şi mai mare de bărbaţi (şi a cerut ca soţia lui să-l înşele, ca el să poată privi). Şi-a găsit urmele gustului pentru homosexualitate în copilăria timpurie, când câţiva copii s-au adunat, expunându-se nud şi atingându-se unul pe celălalt. S-a fixat pe băieţi în loc de fete, deci Kinsey a crezut că preferinţele sexuale sunt „alegeri”.

Studiul CDC anulează pretenţiile activiştilor homosexuali că toţi homosexualii „au avut astfel de sentimente toată viaţa”. În mod clar, mulţi adolescenţi sunt flexibili sexual. Care vor fi preferinţele lor sexuale (sau de gust) la vârsta de 20 sau 25 de ani este nesigur. Dar flexibilitatea sexuală este norma pentru neheterosexuali. Mulţi au făcut-o „în ambele moduri”, în funcţie de circumstanţe, şi mulţi se pare că au părăsit homosexualitatea. Din alte studii se deduce că numai 10% dintre homosexuali şi 3% dintre lesbiene fac sex numai cu persoane aparţinând propriului lor sex la vârsta adultă. Dacă s-ar „naşte” cu o predilecţie homosexuală, cum ar putea să suporte sau chiar să dorească să facă sex cu persoane de sex opus?

Rezultatele CDC repetă ceea ce s-a raportat în multe studii mai mici. Cei cu interese neheterosexuale au fost, aproape după fiecare indice, mai distrugători şi mai perturbaţi din punct de vedere personal. Studenţii homosexuali/bisexuali au fost mai înclinaţi:

• să meargă cu maşina cu un şofer băut (35% faţă de 23% pentru heterosexuali);
• să poarte o armă (22% faţă de 14%) sau un pistol (10% faţă de 4%) în ultimele 30 de zile;
• să participe la o luptă fizică în ultimul an (42% faţă de 29%);
• să fie loviţi, pălmuiţi sau răniţi de un partener sexual în ultimul an (25% faţă de 10%);
• au fost violaţi (23% faţă de 7%); s-au drogat înainte de ultimul contact sexual (32% faţă de 19%);
• să poarte o armă (pistol, cuţit, bâtă) la şcoală în ultimele 30 de zile (14% faţă de 5%);
• să se bată la şcoală în ultimele 12 luni (20% faţă de 11%);
• să se simtă trişti sau lipsiţi de speranţă (49% faţă de 25%); să-şi injecteze vreodată droguri ilegale (11% faţă de 2%);
• să încerce să se sinucidă (27% faţă de 6%) sau să primească tratament medical pentru o tentativă de sinucidere (12% faţă de 2%);
• să fumeze (31% faţă de 14%); să folosească alcool şi/sau marijuana (35% faţă de 22%) înainte de vârsta de 13 ani;
• să folosească un computer 3 ore sau mai mult de 3 ore pe zi (36% faţă de 28%);
• să vomite ca să piardă în greutate (17% faţă de 5%).

Una peste alta, diferenţele dintre copiii homosexuali şi copiii heterosexuali sunt similare cu cele dintre adulţii homosexuali şi adulţii heterosexuali. Consumul mai mare de droguri, violenţa sexuală etc. la homosexuali rezultă că sunt extensii ale tinereţii lor. Dar adulţii homosexuali impun societăţii costuri şi mai ridicate, prin bolile cu transmitere sexuală şi recrutarea copiilor, şi sunt „răsplătiţi” biologic cu o durată de viaţă mai scurtă.

Dacă băieţii cu probleme adoptă homosexualitatea sau dacă adoptarea homosexualităţii produce problemele, nu se poate determina. Dar aproape tot ce cunoaştem despre sănătate este epidemiologic în natura sa – adică X vine cu Y. Deoarece fumatul este asociat cu o listă de rele, CDC caută să-i ţină pe copii departe de adoptarea unui obicei rău. Are sens; nu te-ai aştepta să recomande „tehnici de fumat mai sigure”. Dar ce spune CDC despre lista de rele asociate cu homosexualitatea, mai lungă şi mai periculoasă?

„Ar trebui să fie dezvoltate politici şi practici eficiente în sistemul sănătăţii de stat şi al sănătăţii publice locale şi al sănătăţii în şcoală, pentru a ajuta la reducerea prevalenţei comportamentelor riscante pentru sănătate şi pentru a îmbunătăţi rezultatele de sănătate la tinerii din această minoritate sexuală.”

Nimic despre a-i împiedica pe băieţi, de la bun început, să devină „minorităţi sexuale”. Coruperea, din punct de vedere politic, a liniei lor tactice nu putea fi mai desăvârşită.

Pakistanul – impregnat de homosexualitate şi violenţă

Institutul pentru Cercetarea Familiei a urmărit situaţia din Pakistan; acesta s-ar putea să fie viitorul Occidentului. De ce? Nu din cauza religiei sale islamice sau aruncării de bombe în numele islamului, ci pentru homosexualitatea sa masculină răspândită. Uitându-ne la rapoartele din presă din anii 2003-2008, am găsit că Pakistanul a ajuns la o medie de un viol al copilului la 1,5 milioane de locuitori pe an, iar 43% dintre victime au fost băieţi.^[2] În comparaţie, în Occidentul vorbitor de engleză, între anii 2003-2008 un copil a fost violat şi ucis la fiecare 11 milioane de oameni, iar 33% dintre victime au fost băieţi.

Abuzul sexual al copiilor în Pakistan are loc în toată societatea. În timp ce întâmplarea cu Sandusky din statul Pennsylvania a fost îngrozitoare, se pare că acolo a fost implicat un singur făptaş. [În 2013, fostul antrenor de fotbal Jerry Sandusky a fost condamnat la 30-60 de ani de închisoare pentru 45 de acuzaţii de abuz sexual al copilului. N. trad.] În contrast, protestatorii pakistanezi au umplut străzile anul acesta, după ce un băiat în vârstă de patru ani a fost sodomizat de directorul grădiniţei pe care o frecventa şi de alţi membri ai personalului.^[3]

La o conferinţă din noiembrie 2009 din Lahore având ca temă abuzul copilului, Ministrul pentru Lege şi Afaceri Parlamentare din Punjab, Rana Sanaullah, a spus că „majoritatea copiilor acceptaţi în şcolile islamice pentru a primi educaţie religioasă au fost abuzaţi [sexual]”. Deoarece numai 6% dintre cei 4 milioane de elevi pakistanezi din şcolile islamice sunt fete, abuzul sexual a fost în mod covârşitor homosexual.

Iar trendul continuă. Pakistanul a înregistrat 70 de violuri şi ucideri ale copiilor în 2012; 28 (40%) dintre victime au fost băieţi. Luând totul în considerare, 618 violuri au fost înregistrate de Sahil: 260 (42%) au fost băieţi sodomizaţi cu forţa. Dacă homosexualitatea occidentală va câştiga statutul şi prevalenţa pe care le are în Pakistan, întâmplări precum violul în grup al copilului de grădiniţă vor începe să apară la ştirile noastre.

Referinţe

^[1] Morbidity and Mortality Weekly Report (MMWR) 6/10/11 Sexual Identity, Sex of Sexual Contacts, and Health-Risk Behaviors Among Students in Grades 9-12, Youth Risk Behavior Surveillance, site-uri selectate, Statele Unite, 2001-2009.

^[2] Cameron P. (în presă) Indexing societal violence via rate of rape/murder of children: Pakistan vs. English Christendom: homosexual vs. heterosexual molestation of children (în rusă).

^[3] Sahil, News Release for Cruel numbers: 2012 (online), www.sahil.org/research/cruel%20number%202012.pdf.

[Homosexual Interests and ‘Fixation’. Copyright © 2013 Family Research Institute. Tradus şi publicat cu permisiune.]