de Christian Moore

Mama m-a crescut în biserică, deci m-aţi putea considera un hibrid bapticostal al Bisericii lui Dumnezeu în Cristos. Părinţii mei erau divorţaţi, iar „căminul” meu era mai mult decât disfuncţional. I-am văzut pe doi dintre cei mai apropiaţi membri ai familiei mele devastaţi de zdrobirea sexuală. Unul a fost violat şi bătut, lăsat pe un câmp, în partea de vest a oraşului Dallas. Celălalt a fost molestat de un unchi şi violat de un văr îndepărtat. Prin acele întâmplări îngrozitoare, se părea că din cauza nelegiuirilor tatălui nostru, apăruse un blestem generaţional. Eram eu următorul pe lista lui Satan?

Îmi amintesc că, la vârsta de 6 ani, eram un copil foarte efeminat. În loc să mă joc cu soldăţei sau să mă urc în copaci, preferam să mă joc cu păpuşile şi să fac forme din noroi cu verişoara mea Shelley. Pe vremea aceea, nu ştiam ce înseamnă „homosexual”, dar aveam atracţii faţă de cei de acelaşi sex. Ca mulţi alţii care au crescut cu atracţii faţă de cei de acelaşi sex, eram jignit de colegii de şcoală, de prietenii din vecinătate şi chiar de membrii familiei. Unii din membrii familiei mele erau cei care întăreau cel mai mult homosexualitatea în viaţa mea. Ori închideau ochii, ori vorbeau pe la spatele mamei mele, în loc să mă ajute.

După ce am terminat clasele primare, jignirile s-au transformat în violenţă. Aveam parte de bătăi destul de des şi îmi amintesc chiar că am fost scuipat. În timpul unei ore, un profesor a venit în ajutorul meu după ce fusesem hărţuit de colegi. Profesorul a văzut că eram slab şi vulnerabil, ceea ce a dus la luni de zile de molestare. Realizând ce am făcut, am cedat total chemării homosexualităţii. Chiar şi la acea vârstă fragedă, homosexualitatea era în mintea mea, până acolo încât am crezut că sunt nebun. Oamenii care nu au trecut prin aşa ceva nu pot înţelege pe deplin ce se întâmplă la nivel spiritual şi mental cu un homosexual şi recomandă remedii false, precum relaţiile sexuale cu persoane de sex opus. Sexul heterosexual nu rezolvă problemele păcatului! Ei nu înţeleg că pentru a fi eliberat din strânsoarea distructivă a acestui păcat este nevoie de puterea lui Dumnezeu.

În timpul primilor ani la liceu, am devenit mai îndrăzneţ cu privire la identitatea mea sexuală. Prietenii mei homosexuali şi cu mine am alcătuit ceea ce a devenit cunoscut sub numele de „gaşca 429”, care este un număr telefonic pentru homosexuali. Mergeam în jurul şcolii, umblând aiurea şi prezentându-le tinerilor agenda homosexuală. Faptul că eram cu acel grup îmi dădea un sentiment de siguranţă, pentru că ne mângâiam unul pe celălalt, luptându-ne cu elevii cu care ne certam şi care erau împotriva noastră.

Îndrăzneala pe care am dobândit-o acceptând ceea ce credeam eu că era identitatea mea sexuală, m-a condus la propria mea versiune de eliberare sexuală. În ultimul an de liceu trăiam deja într-o mare promiscuitate. Niciun loc nu era prea riscant pentru mine, pentru a avea o relaţie sexuală. Viaţa se mişca prea repede pentru mine şi ştiam că mă îndreptam rapid către distrugere. Mă gândeam că voi fi unul dintre acei „homosexuali celibatari” pe care Pastorul Foster îi menţionează în cartea sa Atingând un om mort. Cel puţin, dacă mă protejam, nu aveam să mă îmbolnăvesc. Eram cu adevărat ca un mort care umblă. Credeam că dacă voi aştepta, bărbatul potrivit va veni în cele din urmă. Chiar acum Îi mulţumesc lui Dumnezeu că nu a îngăduit să fiu cernut ca grâul de duşman! Harul şi îndurarea lui Dumnezeu m-au păzit de mine însumi şi de duşmanul din mine.

În timpul aşteptării mele, a apărut fosta mea logodnică, dar în acelaşi timp l-am întâlnit pe „el”. Pe acel bărbat pe care îl aşteptam. L-am întâlnit la slujbă şi am făcut nişte greşeli îngrozitoare. Nu vroiam să duc o viaţă dublă, astfel încât a trebuit să iau unele decizii cu privire la acea situaţie. Pe 27 iunie 2002 m-am dus la cruciada din Dallas, căutându-L pe Isus şi libertatea, şi am fost eliberat chiar în ziua aceea! Predica a fost: „Căutaţi-L pe Domnul câtă vreme se poate găsi” (Isaia 55:6). Tot aşteptam ca cineva să mă mângâie, dar nu am găsit mângâiere într-un bărbat. Nu am găsit în mama, în tata sau în sora mea. Singurul care m-a putut salva şi mângâia a fost Omul Isus. După respingere, violenţă şi autodistrugere, am găsit, în cele din urmă, pe cineva perfect. Numele Lui este Isus!

Vreau să-I mulţumesc lui Dumnezeu pentru oameni ca Pastorul Foster, doamna Dee Foster şi toţi mentorii acestei misiuni pentru cei care se luptă cu homosexualitatea. Vă mulţumesc pentru că vă interesează sincer sufletele oamenilor, ca ei să poată trăi din nou. Această misiune îmi este de mare ajutor, ca să fiu bărbatul care m-a chemat Dumnezeu să fiu.

[Christian Moore, Finding that Perfect Man! Copyright © Witness Freedom Ministries, Inc. Tradus şi publicat cu permisiune.]