18.06.2008
Pace! Mă numesc Dorel. Nu ştiu cum să încep! Nu sunt homosexual, dar am ajuns într-o situaţie grea, din care nu ştiu cum să ies. Am douăzeci şi doi de ani şi sunt creştin de doi ani. Ce să zic, datorită neglijenţei mele şi poate a curiozităţii, a ispitei Celui Rău, am cedat tentaţiei. Nu-mi dau seama de unde a putut să apară.
În urmă cu vreo săptămână am dat de un site de dating homosexual şi, din curiozitate, mi-am făcut un cont acolo. În două, trei zile m-a contactat un băiat de şaptesprezece ani. Am început să vorbim pe Messenger, mi-a cerut o poză, i-am dat, mi-a dat şi el câteva, şi uite aşa am început să mă împrietenesc cu un băiat care este homosexual, deşi eu nu sunt. În inima mea speram să văd ce gândeşte şi ce îl face să fie homosexual, dar situaţia a scăpat de sub control, Satan a făcut altceva.
A continuat faza cu trimisul pozelor pe mess şi chiar insista să vină la mine în oraş să ne vedem, la care eu tot amânam, zicând că nu se poate. Nu i-am spus niciodată că sunt creştin; nu am idee de ce s-a întâmplat aşa. Discuţiile au continuat şi am ajuns la subiecte mai „delicate”, atât de delicate încât ne-am trimis poze în care eram dezbrăcaţi.
Oare ce să mai fac? Am ajuns atât de departe… Vreau să pun stop la toate; nu vreau să mai continui aşa, pentru că nu sunt homosexual. Dar a apărut o altă problemă.
Vorbind cu el pe Messenger, am văzut că este foarte răzbunător, atât de răzbunător încât a zis că va merge la cineva ca să-i facă vrăji mătuşii lui, care a ocupat jumătate din casa bunicii. I-am spus că aşa ceva nu este bine şi să nu facă, pentru că doar cei care sunt de partea lui Satan fac acest lucru. Mi-a răspuns că nu-l interesează, că i-a făcut rău şi că trebuie să plătească. Până la urmă a zis că este înscris în ceva sectă satanică împreună cu unchiul lui. M-am speriat foarte tare când am auzit. Până la urmă, a spus că a fost o glumă, dar nu ştiu ce să cred, putea zice orice.
Ce mă îngrijorează acum sunt acele fotografii pe care i le‑am trimis. Îmi pare atât de rău, nespus de rău că am reuşit să-mi murdăresc viaţa şi să ajung în această situaţie. Îmi este frică de ce ar putea face cu acele poze, să nu facă ceva ritualuri satanice. Ce părere ai despre asta? Nu am mai vorbit cu el pe Messenger, pentru că nu-mi mai răspunde. Mi-a lăsat doar un mesaj offline să nu-i mai trimit astfel de linkuri, că nu ştiu ce îmi face. Îi trimisesem linkul de la acest site, în speranţa că poate ceva îl va mişca.
Ce aş putea să fac acum, cum să reacţionez, cum să scap de el, astfel încât să iasă lucrurile cât de cât bine? Nu vreau să mi se întâmple ceva rău, pentru că m-am păstrat curat până acum faţă de fete şi nu vreau să mă murdăresc cu aşa ceva. Recunosc, am păcătuit, am făcut ce nu trebuia, dar am mare nevoie de un sfat, pentru că nu mai am linişte gândindu-mă la ce zicea despre acea sectă satanică, dacă o fi adevărat. Nu prea am cu cine să vorbesc despre acest subiect. Aştept un sfat de la tine.
25.06.2008
Îmi cer scuze că nu am mai intrat pe mess. Am fost foarte ocupat cu sesiunea şi nu prea am putut, dar vreau neapărat să vorbesc cu tine. Nu ştiu ce ai înţeles din ce ţi-am scris. Sunt student, am douăzeci şi doi de ani şi este cea mai aiurea situaţie care mi s-a întâmplat. Ideea e că nu am avut niciodată vreo problemă cu un băiat. Nu sunt homosexual, nu ştiu cum am ajuns la aşa ceva. Practic nu s-a întâmplat nimic, dar nu pot să accept ce am făcut.
Am făcut două poze nud pentru acel băiat, cedând ispitei. Sincer, nu înţeleg ce m-a apucat, de ce am fost tentat. Atunci parcă eram atras sexual de el, apoi am realizat ce am făcut şi nici nu mai vreau să mă gândesc la aşa ceva. Vorbesc serios. Vreau să-mi împac conştiinţa, să scap de ideea asta. Sper ca totul să fie OK, pentru că nu suport ce am făcut.
Recunosc că în ultima vreme am avut o relaţie mai slăbuţă cu Domnul. Mă rog cam douăzeci de minute pe zi. La biserică merg numai duminica, dimineaţa şi seara; în cursul săptămânii nu prea am timp. De ce mi-am predat viaţa lui Dumnezeu şi acum am ajuns aici? De ce nu s-a întâmplat mai devreme? De ce Îi cer Domnului să-mi dea eliberare şi nu o primesc? Sper să scap şi să am o viaţă normală; nu vreau să ajung homosexual, Doamne feri!
Acum nu mai am homosexuali în listă. În perioada aceea s-au întâmplat prea multe, atâtea gânduri aiurea… Acum nu mă mai gândesc la bărbaţi. Asta este, sunt vinovat, este greşeala mea, dar nu vreau să mai continue. Nu sunt şi nici nu am fost dependent de pornografie, dar de autosatisfacere, hm, uneori da. Până acum nu mi-a fugit gândul la bărbaţi, dar după ce am vorbit cu tipul acela, da.
Mă întreb cum să rezolv problema? Pur şi simplu, nu am mai vorbit cu el de când ţi-am scris. Oare ar mai trebui să spun cuiva? Sunt mulţi cu care, dacă aş vorbi, cine ştie ce ar scoate? Mă întreb dacă părinţii ar trebui să ştie. Mami e credincioasă, tati nu. Mi-e frică de reacţia lor. Ce o să gândească?
Aşa bine mă simt că am zis cuiva! Nu se mai putea altfel. Am găsit site-ul vostru, căutând pe Google aiurea. Căutam o explicaţie. De ce… hm, să mă gândesc. Cum să scap să nu fiu homosexual, cred. Este uşor de găsit. Trebuie să ai puţină experienţă în domeniu, dar dacă cineva caută o soluţie, găseşte site-ul. Dacă veţi avea nevoie pe viitor de ceva, vă voi ajuta, pentru că şi eu mă ocup de site-uri.
20.07.2008
Ce mai e nou pe la tine? Cum o mai duci? Eu sunt bine, muncesc intens la site-ul despre care ţi-am zis. Este un site care promovează valorile creştine şi sper ca prin el să reuşesc să-i ajut pe mulţi să se apropie de Dumnezeu. Sunt OK, nu am mai avut probleme, iar pe site-ul meu am o grămadă de prieteni normali, cu care mă înţeleg foarte bine. Cum merge cu materialele? Aţi mai tradus ceva? Aştept să-mi scrii şi tu.
21.08.2008
Ce mai faci? Nu am mai vorbit de mult cu tine. Cum eşti? Eu muncesc la o firmă. În rest totul e OK, slavă Domnului. Aştept să-mi scrii. Fii binecuvântat!
23.11.2008
Am avut o vară plină din belşug cu toate. Am fost ocupat, acum sunt puţin liber, că mai şi lucrez. Am şi licenţa anul acesta, dar, dacă nu muncesc, nu am cum să supravieţuiesc. Ce-a fost greu a trecut. O să fac şi masterat, cu ajutorul Domnului, bineînţeles.
Vreau să-ţi spun că totul e super-OK, mulţumită Domnului, în toate privinţele. În ultima vreme, Domnul îmi vorbeşte tot mai mult, prin diferite lucruri. Când nu suntem stăpâniţi de păcat, Cel Rău nu mai are aceleaşi şanse. Oricum, el vine cu voci în jurul nostru să ne mintă, cu tot felul de lucruri neadevărate, dar trebuie să le dăm ignore.
Nu ştiu ce a fost aceea, sincer, mă tot întreb şi eu. Cred că a fost ceva de moment. Poate am fost departe de Domnul, adică sigur. Poate a fost o încercare pentru mine. Eram ca într-o ceaţă deasă. Totul e bine acum şi Îi mulţumesc Domnului pentru asta. Logic, Doamne feri, nu mai am de-a face cu aşa ceva. Nu am fost şi nu voi fi aşa. Ce a fost a trecut, trecutul nu mai există, trăiesc în prezent şi am în faţă viitorul.
Mă tot rog Domnului să-mi dea o soţie după voia Lui, la timpul potrivit. Scopul vieţii mele este să spun la cât mai mulţi despre Dumnezeu şi să mă implic mai mult. Cred că am mai mulţi talanţi, aşa mi-a zis cineva. A fost la un concert la noi la biserică şi am vorbit cu el personal. M-a luat pe după umeri şi am vorbit. S-a rugat pentru mine şi mi-a spus că am mai mulţi talanţi şi să nu dau înapoi, că voi ieşi biruitor. Am mai luat şi alte hotărâri, să postesc măcar o dată pe săptămână, împreună cu câţiva prieteni. Deci sincer, mi-e scârbă să mă gândesc la ce a fost.
[Dorel şi-a propus să înfiinţeze un post de radio creştin.]