de Darrel Thompson
Darrel Thompson, atunci și acum
Deşi am crescut într-o familie creştină şi am mers la şcoala duminicală, mi-am urmat propriul drumul şi, la vârsta de treisprezece ani, am început să simt atracţii faţă de cei de acelaşi sex. Le-am dat curs cu copii mai mari şi m-am implicat apoi cu bărbaţi homosexuali şi bisexuali mai mari decât mine. Când aveam nouăsprezece ani, m-am mutat de acasă şi am întâlnit un bărbat pe care l-am crezut femeie. El m-a prezentat altor „bărbaţi” ca el, care mi-au devenit prieteni. Petreceam mult timp împreună. I-am întrebat cum de ajunseseră astfel. Aşa că unul dintre ei m-a prezentat unui medic din partea de jos a oraşului, care m-a evaluat şi mi-a dat prima injecţie cu estrogen pentru a arăta şi eu a femeie. În acel moment mi s-a făcut teamă. Dar prietenii mei erau acolo, ca să mă ajute. Medicul mi-a lăsat pilule cu estrogen şi cu steroizi. Eram pe cale să devin femeie, la fel ca prietenii mei transgenderi.
Ca rezultat al estrogenului, m-am transformat fizic în femeie, chiar dacă nu eram de fapt femeie. Cu trecerea lunilor, au avut loc schimbări fizice. Eram speriat de ce vedeam în oglindă. Totuşi, eram fericit cu ceea ce vedeam.
Odată cu schimbările fizice, personalitatea mea s-a schimbat. Am devenit foarte arogant. Chiar dacă mi-au crescut sânii, vroiam mai mult. Deci prietenii mei transgenderi m-au prezentat unui bărbat atrăgător, care avea o casă deosebit de mare şi de frumoasă, pe un deal. El m-a dus în pivniţă şi mi-a zis să mă întind pe o masă.
Mi-a masat sânii. Apoi mi-a injectat un sân cu silicon gel şi a început să îl umfle. Mi-am văzut sânii crescând chiar în faţa ochilor mei. Mi-a cerut să-i spun când să se oprească. Respiram foarte repede din cauza fricii. Dar în mai puţin de două ore era gata. Am realizat că aşa îşi primesc sânii bărbaţii transgenderi (prin injecţii neautorizate cu silicon – aceste practici sunt periculoase din punct de vedere medical şi nu ar trebui făcute). Uneori se strâng împreună pentru ceea ce ei numesc o „petrecere de umflare” şi se injectează unul pe celălalt.
Dar eram mulţumit de noii mei sâni. Credeam că eram atrăgător şi mă simţeam încurajat de complimentele cercului meu de prieteni transgenderi.
Totuşi, cu trecerea anilor, am devenit deprimat. Nu am reuşit niciodată să fiu fericit sau să găsesc adevărata dragoste. Eram îndrăgostit de un tip care credeam că era cel mai bun lucru care mi se întâmplase vreodată. Dar el era abuziv. În ciuda abuzului, aş fi făcut aproape orice pentru el. Dar totul a fost în zadar, pentru că m-a părăsit pentru cineva mai tânăr.
În viaţa homosexuală şi transgender, tinereţea este foarte importantă. Drept rezultat, eram obsedat de trupul meu şi de înfăţişarea mea. Ca să fii acceptat în acest stil de viaţă, ai nevoie de un trup şi de o înfăţişare atrăgătoare.
În mulţimea transgenderilor din care făceam parte, bărbaţii transsexuali care arătau a femei trebuiau să corespundă anumitor criterii. Trebuia să avem trăsături feminine mai accentuate; cu alte cuvinte, să arătăm mai femei decât o femeie adevărată. Deci trebuia să avem sâni mai mari, şolduri mai cambrate, ten fără defecte etc. Pentru a face faţă, eram nevoit să cumpăr cele mai scumpe creme, să iau o groază de pilule cu hormoni, să mă machiez ore în şir în oglindă.
Îmi lua mult timp să mă aranjez şi să mă menţin în contingentul frumuseţii, îndeosebi fiindcă nu eram femeie. Astfel încât, deşi arătam mai bine decât cele mai multe femei din zonă, totul era o şaradă, fiindcă, mai întâi de toate, nici nu eram femeie şi îmi lua atât de mult timp ca să arăt a femeie. Ca să merg la un bar sau la o petrecere aveam mult de lucru. Rezultatul era o minciună zilnică.
Dar lauda din partea grupului meu de prieteni transgenderi m-a făcut să continui. Mă aflam în centrul atenţiei şi mă simţeam important. Când ni s-au alăturat transgenderi mai tineri, am luat mai multe pilule cu estrogen, ca să arăt mai feminin din punct de vedere fizic, chiar dacă, din cauza măririi dozei, îmi era rău din punct de vedere fizic.
Odată m-am văzut într-o oglindă laterală şi m-am temut, fiindcă am crezut că era altcineva. Altădată mă simţeam atât de deprimat şi de singur, încât m-am aşezat pe calea ferată, vrând să fiu salvat, chiar dacă însemna să ajung la închisoare. Având o sticlă de aproape doi litri de whisky, am plâns pe o bancă publică. În noaptea aceea ploua şi am urinat pe mine, iar şi iar. Eram beat. Îmi părea rău pentru mine însumi, fiindcă nimănui altcuiva nu-i părea rău. După multe decepţii de genul acesta, am vrut să-mi schimb viaţa.
Pentru mine, calea de ieşire din stilul meu de viaţă i-a implicat pe părinţii mei, care s-au rugat, şi pe Domnul, care a lucrat în inima mea. Nu-mi amintesc să fi venit cineva la mine, dar ştiu că Duhul Sfânt lucra, astfel încât m-am întors la Cristos şi am încetat să iau hormoni. Încet, încet am început să arată ca genul pe care l-am primit la naştere. Mi-am spus iar pe numele masculin, cel pe care mi l-au dat părinţii şi la care renunţasem în toţi acei ani în care încercasem să trec drept femeie. Am fost la conferinţa Exodus şi am înţeles că eram o fiinţă nouă în Cristos. Am început să mă plac pe mine însumi şi să mă înconjor cu oameni creştini, şi m-am implicat în biserica locală. Ei mă iubeau necondiţionat şi nu trebuia să arăt mereu „frumos” pentru a fi cu ei. După ani de zile în care am trăit în acel stil de viaţă, schimbarea a venit încet.
În cele din urmă, nimeni nu ar fi putut spune că ani de zile fusesem femeie – cu excepţia unui lucru. Încă aveam sâni. Astfel încât acum eram un bărbat cu sâni de femeie. Ceea ce altădată mă făcuse atât de mândru, constituia acum o sursă de agonie pentru mine. Nu aveam bani să plătesc un chirurg şi blocul operator, pentru a îndepărta siliconul din sâni. Bineînţeles, procedura nu era acoperită de asigurarea medicală. Nu ştiam încotro să mă îndrept pentru asistenţă financiară, deoarece aveam sentimentul că nimeni nu ar fi înţeles cum am intrat într-o asemenea încurcătură şi că mi-ar fi spus în schimb că aşa meritam. Dar ştiam că Dumnezeu nu vroia să trăiesc aşa. El m-a făcut complet în dragostea Lui şi avea să mă facă şi acum complet.
Am auzit despre PFOX (Parents and Friends of Ex-Gays and Gays), o organizaţie nonprofit care strânsese fonduri pentru operaţia de revenire la sexul iniţial pentru un alt fost transgender. PFOX a fost de acord să strângă fonduri pentru operaţie, anestezie şi blocul operator. Au găsit un chirurg plastician catolic, care a acceptat să facă operaţia la un preţ redus. O femeie creştină a finanţat operaţia. Cine ar crede că oamenii pot fi atât de buni, încât să ajute financiar pe cineva ca mine?
Am simţit multă nerăbdare şi nelinişte, în aşteptarea zilei în care urma să aibă loc operaţia mea de revenire la sexul iniţial. Credeam că nu va mai veni niciodată, iar când a venit, eram speriat. La un moment dat, m-am gândit că nu o meritam.
După ce s-a terminat operaţia, m-am uitat în jos ca să văd rezultatul final şi de atunci nu am mai privit niciodată în pământ. Acum puteam să fac lucrurile pe care le dorisem dintotdeauna: să merg la sală, să întâlnesc oameni, să mă îmbrac fără să mă tem că cineva va da peste mine şi să devin mai activ din punct de vedere fizic. Am început să simt o încredere pe care nu o avusesem niciodată înainte.
Astăzi sunt pregătit pentru ca Domnul să mă poarte la un alt nivel, continuând să lucreze în viaţa mea. Isus mi-a schimbat atât sufletul, cât şi trupul. Am fost schimbat, pentru a devenit de neschimbat. Nici într-un milion de ani nu aş fi crezut că voi depune o asemenea mărturie. După părerea mea, indiferent ce ai făcut sau cu cine ai făcut, când Dumnezeu este în tine, viaţa ta nu va mai fi niciodată aceeaşi. Isus Cristos este cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat. El este mai frumos pentru mine decât orice femeie în care aş fi încercat vreodată să mă transform.
Ieremia 29:11: „Căci Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde”.
[Darrell Thompson, Becoming the Man God Made Me to Be. Copyright © Darrell Thompson. Tradus şi publicat cu permisiune. Pentru ajutorul care nu mai este disponibil la Exodus International, contactează Exodus Global Alliance.]
