de Jack Hickey

Jack Hickey cu soția

„Nu v-a ajuns nicio ispită care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Şi Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre; ci, împreună cu ispita, a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s-o puteţi răbda.” 1 Corinteni 10:13

Dacă ar fi să aleg întrebarea care apare cel mai des în consilierea pe care o oferim, ea ar fi cea despre ispită. Mulţi simt că nu au fost niciodată eliberaţi pe deplin de păcatul lor, fiindcă încă se luptă cu ispite. „Cum să fiu liber de homosexualitate”, sunt adesea întrebat, „când am încă ispite homosexuale?” Mare parte din acest gen de întrebări se datorează unei înţelegeri greşite a ceea ce este ispita.

Pentru a începe, Isus nu a spus niciodată că va îndepărta ispita. A spus că ne va ajuta să o învingem şi ne va scăpa din ea. A doua epistolă a lui Petru ne spune că „Domnul ştie să izbăvească din încercare pe oamenii cucernici.” (2 Petru 2:9) El nu îndepărtează ispita, ci ne scoate din ea.

Duşmanul, Satan, este un luptător fără scrupule. Nu ne va ispiti într-un domeniu de care nu ne pasă. Va ţinti locul cel mai slab, într-un domeniu familiar. Să luăm, de exemplu, pe cineva care a fost în stilul de viaţă homosexual cea mai mare parte a vieţii sale. Vine la Cristos şi se întoarce de la păcatele lui. În acel moment devine o creaţie nouă (2 Corinteni 5:17) şi un copil al lui Dumnezeu. (1 Ioan 3:2) Există încă domenii care au nevoie de vindecare şi slujire, dar eliberarea este prezentă. Când Satan îl ispiteşte – aşa cum o va face – ar fi inutil să recurgă la pofta heterosexuală. Nu ar exista o luptă, fiindcă nu ar exista dorinţă. Permiteţi-mi să adaug aici, pofta este păcat, indiferent în ce formă este ea. Nu există poftă „normală”. [Nota editorului din 2010: Când problemele care alimentează pofta homosexuală sunt vindecate şi/sau individul se pocăieşte de ele în inima sa, bărbaţii şi femeile care înainte au adoptat homosexualitatea pot dezvolta atracţii sexuale potrivite faţă de membrii sexului opus şi o vor face. Ca în cazul oricărui păcat, este nevoie de timp ca tiparele păcătoase vechi să fie rupte şi ca noi tipare sănătoase să se formeze. Pe măsură ce se dezvoltă ispite noi, vechile ispite pot să rămână.]

Mai mult, nu suntem identificaţi de ispitele noastre. Doar fiindcă suntem ispitiţi într-un domeniu din trecutul nostru nu înseamnă că suntem încă robiţi de el. Cel mai bun exemplu al acestui lucru se află în Evrei 4:15: „Căci n-avem un Mare Preot care să n-aibă milă de slăbiciunile noastre, ci Unul care în toate lucrurile a fost ispitit ca şi noi, dar fără păcat.” Cred că Isus S-a confruntat şi cu ispitele homosexuale. Trebuie să fi fost, dacă poate să aibă milă faţă de slăbiciunea mea. Totuşi, El a fost fără păcat. Acele Ispitele nu L-au făcut homosexual, un adulterin sau un beţiv. Era tot Cristosul, fără păcat.

Dacă Isus, care a fost la fel de om ca oricare dintre noi, nu a fost identificat de ispitele Lui, de ce am fi noi? El a fost ispitit ca să poată fi un ajutor şi un exemplu pentru noi. „Şi, prin faptul că El Însuşi a fost ispitit în ceea ce a suferit, poate să vină în ajutorul celor ce sunt ispitiţi.” (Evrei 2:18)

Evrei 4:15 ne face să înţelegem ceva foarte important: ispita nu este păcat! Mulţi simt că oricând sunt ispitiţi, au păcătuit. Aminteşte-ţi, Isus a fost ispitit şi a fost fără păcat. Păcatul vine când cineva nu rezistă poftei sau chiar îi dă curs. Când vine ispita, trebuie să îi întoarcem spatele. Scăpăm umblând pe calea pe care Isus a deschis-o pentru noi. (1 Corinteni 10:13)

Odată ce vedem că ispitele fac parte din lupta spirituală în care ne aflăm, putem începe să ne confruntăm cu ele ca atare. Avem biruinţă asupra ispitei prin Isus Cristos. El a mers înaintea noastră ca să deschidă o cale pentru noi. El este Marele nostru Preot înaintea tronului lui Dumnezeu.

Unul din cele mai bune pasaje din Scriptură care se referă la ispită este Iacov 1:12-16: „Ferice de cel ce rabdă ispita. Căci, după ce a fost găsit bun, va primi cununa vieţii pe care a făgăduit-o Dumnezeu celor ce-L iubesc. Nimeni, când este ispitit, să nu zică: «Sunt ispitit de Dumnezeu.» Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca să facă rău şi El Însuşi nu ispiteşte pe nimeni. Ci fiecare este ispitit, când este atras de pofta lui însuşi şi momit. Apoi pofta, când a zămislit, dă naştere păcatului; şi păcatul, odată făptuit, aduce moartea.”

În încheiere, permiteţi-mi să spun: dacă nu înţelegem ispita şi i-am cedat, tot există speranţă. Dumnezeu, cunoscându-ne slăbiciunile, îngrijeşte de noi. 1 Ioan 1:9 spune: „Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne cureţe de orice nelegiuire.” Aceasta nu reprezintă o uşă deschisă pentru a păcătui, ci un mod prin care şi cel mai slab poate să trăiască biruitor cu Isus.

[Jack Hickey, Why I Am Still Temped? Copyright © 1985, 2010 Jack Hickey. Tradus şi publicat cu permisiune. Articolul a fost publicat iniţial într-un newsletter din 1985 al Reconciliation Ministries. El are aplicaţie pentru cei care se luptă cu orice păcat, nu doar cu homosexualitatea. Când a scris articolul, Jack Hickey, fondatorul misiunii Reconciliation Ministries, era şi Directorul ei. În prezent el continuă să celebreze peste treizeci şi cinci de ani de umblare în împlinire sexuală şi relaţională.]