de Rob G.

Pentru început, iată cum ar trebui să-i vadă creştinii pe alţii.

Fiecare persoană,

indiferent de acţiuni, vârstă, credinţe, cetăţenie, educaţie, sex, sănătate, abilitate mentală, ocupaţie, abilităţi fizice sau înfăţişare, afiliere politică, putere, rasă, religie, orientare sexuală, clasă socio-economică, utilitate pentru societate, vocaţie, stare materială sau orice altceva,

are un preţ şi de o valoare infinită,

pentru că:

1. Dumnezeu ne-a creat după chipul Său (ne-a binecuvântat, a spus „foarte bine”);
2. continuăm să fim imaginea Sa – efectele căderii şi ale stării noastre de păcat nu îndepărtează cu totul aceasta;
3. Dumnezeu ne iubeşte necondiţionat, fără să ne ceară să ne schimbăm mai întâi, fie că ne aflăm, fie că nu ne aflăm într-o relaţie cu El (Romani 5:8);
4. dragostea lui Dumnezeu merge la „extrem”, El dându-L pe singurul Lui Fiu pentru noi (şi astfel, pe Sine Însuşi), ca să putem răspunde pozitiv la relaţia pe care vrea să o aibă cu noi;
5. Dumnezeu ne numeşte copiii Lui.

Şi prin urmare,

noi, cei care Îl urmăm şi Îl slujim pe Dumnezeu, facem tot posibilul, în orice mod, ca să-i tratăm pe alţii conform preţului şi valorii infinite pe care o au, avându-L ca cel dintâi model pe Domnul Isus Cristos şi învăţăturile Lui.

Oricine merită să fie tratat cu respect

Oricine are un mare preţ şi merită să fie tratat cu respect. Nu contează dacă îţi plac sau îţi displac anumiţi oameni, dacă îi cunoşti bine sau doar puţin, dacă eşti de acord sau nu cu părerile şi faptele lor. Creştinii trebuie să urmeze modelul lui Isus, căruia I-a păsat de proscrişi, a petrecut timp cu cei marginalizaţi de societate şi a fost numit „prietenul păcătoşilor”.

În termeni practici, a trata pe cineva cu respect presupune următoarele:

• afirmarea calităţilor altora;
• a nu râde de alţii şi a nu le adresa cuvinte injurioase; a nu te alătura altora când râd de cineva (este dificil, dar important);
• a nu spune glume cu homosexuali;
• a îngădui altora să aibă păreri sau opinii diferite şi să facă alegeri diferite, în loc de a insista să creadă şi să aleagă lucrurile pe care le facem noi;
• a nu vorbi despre alţii pe la spate, a nu spune minciuni despre ei sau a nu dezvălui secretele lor;
• a asculta cu atenţie şi a face tot posibilul pentru a înţelege ce spune celălalt. Când nu înţelegi ceva, cere o explicaţie. De exemplu: „Nu cred că te-am urmărit. Ai putea să-mi explici din nou?” (Mai degrabă decât: „Ce vrea să însemne asta? Nu are niciun sens!”)
• a trata pe fiecare în mod corect.

Nu te concentra asupra sexualităţii cuiva!

În primul şi în primul rând, prietenul tău este un om, o fiinţă omenească ce are sentimente, inteligenţă, speranţe şi temeri, abilităţi, puncte tari şi slăbiciuni, la fel ca tine. Şi, mai important, prietenul tău a fost creat de Dumnezeu şi este iubit mult de El. Modul în care interacţionezi cu prietenul tău ar trebui să reflecte acest gen de dragoste, în har şi îndurare. Nu îngădui ca ceea ce ştii despre sexualitatea prietenului tău să înlăture multe alte lucruri pe care le ştii despre el. Priveşte-l pe prietenul tău aşa cum îl vede Dumnezeu. Lucrurile bune, prezente în relaţia voastră înainte să afli despre homosexualitatea lui, rămân neschimbate. Acum mai ştii ceva, ceva mai personal şi poate mai greu de împărtăşit. Ceea ce este deseori un semn că are încredere în tine ca prieten, iar tu trebuie să-i onorezi încrederea în tine respectând-o.

În al doilea rând, unde se află prietenul tău în raport cu Dumnezeu este mult mai important decât orientarea lui sexuală. Nu ajungem în rai fiind heterosexuali, ajungem în rai spunându-I „da” Dumnezeului care Îşi dă viaţa pentru noi. Dacă nu este creştin, nu lăsa ca orientarea lui sexuală să te distragă de la situaţia lui spirituală. În acelaşi timp, să-i respecţi pe alţii presupune şi să nu le impui credinţa ta. Mulţi dintre cei care simt atracţie faţă de persoanele de acelaşi sex au avut experienţe foarte negative cu unele biserici şi cu unii creştini. De asemenea, adesea ei pot să facă diferenţa între un creştin adevărat şi cineva care doar merge la biserică. Felul în care îi tratezi pe alţii va ajuta mult mai mult la deschiderea inimilor lor faţă de Dumnezeu, decât vor ajuta probabil cuvintele tale, îndeosebi la începutul unei relaţii de cunoştinţă sau de prietenie.

Unii creştini simt că este important „să-i las să ştie unde mă aflu” – cu alte cuvinte, să le spună clar prietenilor şi cunoştinţelor că ei cred că homosexualitatea este greşită. Evită această ispită! Dacă faci parte dintr-o biserică sau dintr-o confesiune conservatoare, probabil că prietenii tăi presupun deja că tu crezi că homosexualitatea este greşită. Ceea ce este foarte probabil să nu realizeze ei este că Dumnezeu nu a încetat să îi iubească şi că tu îi vei trata cu respect. Este mult mai important, în ansamblu, să comunici prietenilor tăi prin acţiunile tale (şi prin cuvinte, aşa cum este potrivit) că Dumnezeu îi iubeşte, decât să fii clar cu privire la convingeri teologice secundare. Dacă prietenii sau cunoştinţele tale te întreabă despre convingerile tale referitor la Dumnezeu sau homosexualitate, desigur că poţi să le răspunzi. Făcând astfel, evită tentaţia de a le ţine o minipredică; este mult mai bine să spui câteva propoziţii, iar apoi să te opreşti. Dacă prietenii tăi vor mai multe informaţii, îţi vor pune mai multe întrebări. (Ca efect secundar, a spune „homosexualitatea este greşită” este o afirmaţie nefolositoare şi vagă, care nu face deosebirea între comportament, identitate şi atracţie. Aminteşte-ţi şi că păcatele sexuale nu sunt mai rele decât alte păcate, precum bârfa şi minciuna – pot doar să aibă consecinţe diferite pentru cel implicat şi pentru cei din jurul său).

Nu lăsa ca ceea ce ştii despre atracţiile sexuale ale cunoştinţei tale să te împiedice să îl cunoşti ca om real. Există mult mai mult la alţii decât faptul că sunt atraşi de persoanele de acelaşi sex. Află cine sunt ei cu adevărat, ce le place, ce vor de la viaţă…

Respectă încrederea pe care şi-a pus-o prietenul tău în tine!

Toţi oamenii au dreptul de a decide când, dacă şi cui să vorbească despre lucrurile importante pentru ei. Unii sunt foarte deschişi cu privire la sexualitatea lor. Alţii este posibil să fi spus numai la câţiva oameni.

Dacă prietenul sau cunoştinţa ta a avut încredere în tine şi ţi-a spus în secret despre atracţia sa faţă de persoanele de acelaşi sex, respectă încrederea lui. Nu spune nimănui secretul său. Dacă ţi se pare greu să te raportezi la ce ţi-a spus, învaţă mai multe despre atracţia faţă de persoanele de acelaşi sex. Dacă ai nevoie să vorbeşti cu cineva, găseşte pe cineva care nu-l cunoaşte pe prietenul tău şi care este improbabil să se intersecteze cu el şi pune întrebări generale, fără să foloseşti nume sau alte detalii.

Poate că prietenul tău nu ţi-a spus nimic, dar te întrebi dacă simte atracţie faţă de persoanele de acelaşi sex. Sunt diferite lucruri pe care le-ai putea face:

• Ai putea menţiona ceva de la ştiri sau de la un show de televiziune care are legătură cu homosexualitatea.
• Ai putea comenta că te deranjează când oamenii îi atacă pe homosexuali sau lesbiene (sau ceva similar), ca un mod de a aduce tema la un nivel mai personal.
• Dacă ai observat că ceva îl necăjeşte pe prietenul tău, ai putea zice ceva de genul: „Se pare că lucrurile sunt cam dificile pentru tine acum. Vrei să vorbim despre asta?” Dacă prietenul tău spune „nu”, respectă-i alegerea, dar comunică-i că dacă va vrea vreodată să vorbiţi, eşti disponibil.
• I-ai putea împărtăşi lucruri personale despre tine, pentru ca prietenia voastră să ajungă la un nivel mai profund. Ceea ce ar putea sau nu să-l facă pe prietenul tău să se simtă mai confortabil vorbind despre lucruri personale.
• L-ai putea întreba pe prietenul tău în mod deschis.

Ce anume faci din toate acestea, dacă faci ceva, depinde de câteva lucruri. De cât timp vă cunoaşteţi? Este prietenul tău în general calm şi deschis sau nu spune multe despre lucrurile personale? Ce ai spune dacă prietenul tău ar şti despre atitudinea ta cu privire la atracţia faţă de persoanele de acelaşi sex? (Cu alte cuvinte, te-a auzit prietenul tău spunând glume despre homosexuali sau dispreţuind pe alţii, sau te vede purtându-te cu respect faţă de alţii, indiferent de diferenţe?)

Percepe sentimentele prietenului tău!

Percepe cu atenţie sentimentele din spatele cuvintelor pe care le foloseşte prietenul sau cunoştinţa ta. Se simte prietenul tău singur? Supărat? Deprimat? Deşi nu este treaba ta să-l consiliezi, îl poţi încuraja, ascultându-l şi recunoscându-i sentimentele. Poţi sugera şi alte locuri în care să meargă pentru a discuta cu cineva.

Vorbeşte deschis cu prietenul tău!

Comunicarea este vitală, atunci când este făcută bine, întăreşte prietenii şi relaţii. Iată câteva exemple.

Dacă prietenul tău tocmai a recunoscut faţă de tine că este homosexual, este de ajutor să-i dai un feedback verbal. Nu presupune că prietenul tău ştie ce simţi despre ce a spus – este posibil să-i fie teamă de respingere şi este important să-i spui ce gândeşti. În funcţie de caz, poţi spune ceva de genul:

• „Mă întrebam dacă eşti homosexual, deci nu sunt surprins că-mi spui asta. Nu schimbă ce simt pentru tine; eşti prietenul meu şi asta e.”
• „Ei bine, chiar n-am avut idee, dar e în ordine. Vreau să fim prieteni în continuare, dar voi avea nevoie de puţin timp să mă obişnuiesc cu ideea. E în ordine?”
• „Mulţumesc că eşti atât de deschis. Cred că mă simt oarecum incomod… Vrei să mă ajuţi să înţeleg mai bine?”

Unii prieteni îţi spun despre o mulţime de probleme personale, în timp ce alţii preferă să spună foarte puţin. Este important să le dai libertatea de a spune cât de mult sau cât de puţin vor. În acelaşi timp, un prieten poate căuta semne că este în ordine să vorbească mai mult cu tine. Ai putea lua în considerare să spui ceva de genul: „Cât îmi spui despre viaţa ta, tu decizi, dar vreau să ştii că sunt aici pentru tine.” Sau: „Am sentimentul că efectiv te necăjeşte ceva. Când eşti pregătit să vorbeşti despre asta, sunt aici pentru tine.” Totuşi, dacă un prieten sau o cunoştinţă îţi oferă atât de multe detalii personale încât te simţi inconfortabil, poate că vei vrea să îi spui cu delicateţe: „Mă bucur că ai atâta încredere în mine încât putem vorbi despre astfel de lucruri. Dar mă întreb… Aş prefera să nu aud toate detaliile despre ce s-a întâmplat… Ai putea să-mi spui mai multe despre ceea ce simţi şi gândeşti, şi să treci peste detaliile personale?”

Învaţă mai multe despre atracţia faţă de persoanele de acelaşi sex!

Învaţă mai multe despre atracţia faţă de persoanele de acelaşi sex. Poate vei fi interesat de citirea cărţilor care prezintă o varietate de perspective asupra temei. Cu siguranţă, prietenul tău poate să-ţi sugereze unele materiale. Biblioteci, site-uri, organizaţii de tineret şi biserica ta sunt toate posibile resurse pentru alte materiale. Însuşi faptul de a-l asculta pe prietenul tău te va învăţa multe.

Discută despre diferenţele de opinie!

Oamenii au opinii diferite despre multe lucruri. Unele sunt destul de impersonale (dacă un film merită văzut, de exemplu, sau dacă cineva este un profesor bun). Altele sunt foarte personale (opiniile politice, sexuale şi religioase, de exemplu). Este în ordine. Dacă toţi am gândi şi am crede exact aceleaşi lucruri, viaţa ar fi mai degrabă monotonă şi previzibilă.

În funcţie de subiect, atracţia faţă de persoanele de acelaşi sex este categoric mai personală, pentru că are de-a face cu sentimentele, atracţiile şi comportamentele cuiva – în acest caz, ale unui om pe care îl cunoşti. Ceea ce nu înseamnă că tu şi prietenul tău trebuie să aveţi aceleaşi opinii în această privinţă. Ci că faptul de a vorbi despre diferenţele de opinie cu privire la atracţia faţă de persoanele de acelaşi sex este mult mai sensibil decât a discuta despre show-ul tău de televiziune preferat. Pentru creştini, de multe ori aceasta este o temă foarte incomodă de discutat.

Dacă prietenul tău nu este interesat să vorbească, trebuie să-i respecţi dorinţa. Dacă prietenul tău vrea să vorbească, dar nu aveţi aceleaşi păreri, este mai bine să discuţi decât să te cerţi, amintindu-ţi întotdeauna că prietenia voastră este mai importantă decât „câştigarea disputei”.

Discuţia implică următoarele:

• ascultarea părerilor celuilalt şi punerea de întrebări pentru a înţelege mai bine;
• exprimarea propriilor păreri şi explicarea clară a lor.

Ea poate, de asemenea, include:

• decizia cu privire la aspectele în care puteţi fi de acord;
• să fiţi de acord să nu fiţi de acord, când nu puteţi fi de acord.

Discuţia nu implică cearta şi încercarea de a-l forţa pe celălalt să fie de acord cu tine. Ai dreptul de a crede ceea ce vrei să crezi. Prietenul sau cunoştinţa ta are aceleaşi drepturi ca tine, fie că există, fie că nu există dovezi care să-i susţină părerile. A-i trata pe alţii cu respect implică faptul de a le acorda această libertate.

[Rob G., Someone I Know Is Gay or Lesbian. Copyright © Rob G. Tradus şi publicat cu permisiune.]