de Sydney Johnson
Cum facem aceasta fără să ne compromitem principiile morale? La fel cum îi iubim cu adevărat pe alţii care se luptă, să zicem, cu alcoolul, mânia, bârfa, sexul premarital, pornografia, iar lista poate continua. Să iubeşti pe cineva care se luptă cu atracţiile faţă de persoanele de acelaşi sex este ceva diferit? Părem să nu avem probleme iubindu-i pe alţii care fac păcate „obişnuite”, dar dintr-un oarecare motiv gândim că, dacă i-am iubi pe homosexuali, am transmite mesajul că păcatul lor este în ordine. Primul lucru pe care este nevoie să-l facem este să vedem omul separat de păcatul său. Trebuie să-l iubim necondiţionat pe cel care se luptă cu homosexualitatea. Cere-I lui Dumnezeu să te ajute să-l vezi cum îl vede El, iar apoi roagă-te fără încetare pentru cel în cauză.
Roagă-te pentru oportunităţi de a vorbi despre Isus şi despre cât de mult îl iubeşte. Nu te concentra pe homosexualitatea lui, ci continuă să-l atragi la Isus prin exemplul vieţii tale cu Dumnezeu. Arată-i o relaţie cu Domnul Atotputernic pe care să o dorească. Nu este treaba ta să-l mântuieşti şi să-l eliberezi, dar este responsabilitatea ta să-l iubeşti şi să-l îndrepţi către Isus. Restul rămâne în sarcina lui Dumnezeu.
Unele păcate au consecinţe mai serioase decât altele, dar orice păcat ne separă de Dumnezeu. Romani 3:23 spune: „Căci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu.” Homosexualitatea pare mai rea decât ura, dar amândouă rănesc relaţia noastră cu Dumnezeu. Consecinţele sunt mai serioase pentru homosexualitate, dar amândouă sunt păcate. Dacă ai probleme să-i iubeşti pe cei care se luptă cu păcatul homosexualităţii, dă-I lui Dumnezeu inima ta şi cere-I să o înmoaie. Citeşte 1 Corinteni, capitolul 13, despre dragoste. Înlocuieşte cuvânt „Dumnezeu” unde scrie „dragoste”, şi ascultă cum sună. Stanton Jones de la Colegiul Wheaton a spus: „Dacă nu poţi empatiza cu un homosexual din cauza fricii sau repulsiei, nu corespunzi aşteptărilor Domnului nostru.”
În ceea ce mă priveşte pe mine, vroiam doar să fiu iubit necondiţionat. Aveam nevoie să fiu iubit exact aşa cum eram. Îmi era atât de frică de respingere, încât nu am putut spune nimănui despre lupta mea. În cele din urmă, dorinţele nedorite pe care le aveam au devenit atât de puternice, încât le-am cedat. Apoi am început să gândesc că, la urma urmei, păcatul meu nu era atât de grav. Când continuăm să cedăm păcatului, el devine ca perechea noastră preferată de blugi – cu cât îi purtăm mai mult, cu atât mai confortabili devin. Dar Dumnezeu a continuat să-mi atingă inima cu blândeţe. El ne-a dat darul minunat al voinţei libere. A trebuit să iau decizia de a răspunde dragostei Lui cerând ajutor sau aş fi putut, pur şi simplu, să continui să trăiesc în stilul meu de viaţă, în modul în care trăiam şi să pretind că era corect. Vedeţi, dragostea lui Isus prin alţii a fost cea care m-a adus înapoi.
Uneori va fi nevoie să stabileşti limite clare în dragoste. De exemplu, dacă ai un prieten care se luptă cu alcoolismul şi îţi cere să-i cumperi o ladă cu douăsprezece sticle de bere, i-ai spune că îl iubeşti, dar nu i-ai cumpăra berea. Să ne uităm la o situaţie care implică homosexualitatea. Să zicem că sora ta încheie o uniune civilă cu partenera ei, iar tu eşti invitat. Cum ai stabili, cu iubire, limite clare, pentru a nu compromite adevărul? „Surioară, te iubesc foarte mult, dar ştii că eu cred că nu asta este ce are Isus mai bun pentru viaţa ta. Nu voi veni la ceremonie, dar mi-ar plăcea să luăm prânzul în oraş săptămâna viitoare.”
Sunt multe situaţii diferite care pot apărea. Roagă-te! Cere înţelepciune şi discernământ de la prieteni creştini, dar îndeosebi stabileşte graniţe în dragoste. Dacă ai situaţii despre care vrei să vorbim, simte-te liber să-mi scrii pe blog.
Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toţi!
Răscumpărat,
Sydney Johnson
[Sydney Johnson, When Someone You Love is Gay. Copyright © 2008 Sydney Johnson. Tradus şi publicat cu permisiune. Articolul în limba engleză este publicat pe site-ul http://www1.cbn.com.]