Ajutor, colegul meu de cameră este homosexual!

de Jonathan Inman

Inima îţi bate repede. Nu ştii ce să crezi. Te simţi puţin jenat, poate foarte jenat. Colegul tău de cameră tocmai a clarificat ceea ce gândeai deja; sau poate că nici nu aveai idee. Nu te mai întrebi ce este cu colegul tău de cameră, ci acum te întrebi cum să te raportezi la homosexualitatea lui. Timpul pare să se oprească în loc pentru o clipă, atunci când vă uitaţi unul în ochii celuilalt, întrebându-vă amândoi care va fi reacţia ta.

Ar putea fi la fel de uşor vorba despre colegul tău de birou. Poate că în loc de „Sunt homosexual”, cel cu care ai petrecut atâta timp în cercuri atât de apropiate, a spus în schimb: „Sunt bisexual.” Poate că altcineva îţi spusese deja; poate că toţi ceilalţi ştiau deja. Poate te gândeşti ce înseamnă asta pentru relaţia voastră sau pentru reputaţia ta. Dar chiar acum ai înaintea ta pe cineva care ţi-a dezvăluit ceva atât de personal şi de important, încât trebuie să-i răspunzi. Ce vei spune? Ce vei face?

Dacă este dificil pentru colegul tău de cameră, dificultatea probabil că te va afecta şi pe tine. Colegul tău de cameră poate că este foarte interesat de modul în care vei reacţiona la dezvăluirea sa. Ceea ce crezi şi simţi cu privire la colegul tău de cameră contează. Ca şi tine, colegul tău de cameră este un om preţios, făcut după chipul lui Dumnezeu. Ca şi tine, este un păcătos, predispus să facă lucrul greşit şi să ia lucrurile în modul greşit. Ca şi tine, colegul tău de cameră nu ştie ce se va întâmpla mai departe şi poate că nu se simte prea în largul lui aşteptând reacţia ta.

Poate că simţi o tensiune între a susţine ceea ce crezi că este corect şi a trăi ceea ce crezi. A susţine adevărul şi a acţiona în dragoste sunt două lucruri care par să se afle în dezacord total. Creştinii simt acest gen de presiune tot timpul, dar homosexualitatea este o problemă atât de emoţională, încât măreşte tensiunea. Faptul de a împărţi un spaţiu cu cineva implică de obicei un conflict, iar faptul de a locui şi a lucra împreună zi de zi creează multe prilejuri pentru fricţiune. Dacă eşti creştin, astfel de conflicte sunt şi oportunităţi pentru a extinde harul Evangheliei.

Ce să nu faci

Înainte de a lua în considerare lucrurile pozitive pe care le poţi face pentru a arăta bunăvoinţă colegului tău de cameră, fă-ţi timp să te asiguri că vei evita câteva greşeli obişnuite care interferează cu arătarea dragostei lui Dumnezeu. Lucrurile pe care vei vrea să te asiguri că nu le faci includ cele de urmează.

Nu-l certa!

Da, este desigur potrivit şi chiar necesar uneori să le comunicăm clar oamenilor ce spune Dumnezeu că este adevărat despre purtarea lor, chiar dacă sau îndeosebi când ceea ce fac ei este păcătos şi distructiv. (Ezechiel 3:17-21) Cu toate acestea, credincioşii cedează frecvent tentaţiei de a se simţi mai bine cu privire la ei înşişi şi la situaţia lor, comunicând adevărul lui Dumnezeu într-o manieră condescendentă, făţarnică, nerăbdătoare şi/sau nedemnă. Care este diferenţa dintre a vorbi cu îndrăzneală şi a certa pur şi simplu? Inima ta.

Hai să recunoaştem! La fel ca orice altă fiinţă omenească, eşti predispus la păcat în vorbire şi să fii mândru în inima ta şi iritabil când eşti nevoit să te confrunţi cu ceva cu care ai prefera să nu te confrunţi deloc, în special dacă implică un conflict. Este nevoie să arunci o privire (şi poate o a doua sau o a treia privire) la inima ta şi la motivele tale, înainte de a rosti judecata lui Dumnezeu, în Numele lui Dumnezeu, asupra homosexualităţii colegului tău de cameră. (Iacov 1:26)

Nu sta cu mâinile încrucişate!

Ca alternativă, nu vrei doar să încuviinţezi convingerile întemeiate pe adevărul lui Dumnezeu, ci este foarte ispititor să părăseşti ceea ce pare a fi un set nepractic de convingeri, în favoarea unor valori care te ajută să te înţelegi mai uşor cu oamenii. Dacă acest coleg de cameră al tău este drăguţ şi fragil emoţional, neînţeles sau nedreptăţit de alţii, nu ajută pe nimeni dacă justifici neadevărul de dragul comodităţii. (Proverbe 25:26)

Nu inventa!

Uneori suntem tentaţi nu atât de mult să spunem „nu” adevărului lui Dumnezeu şi „da” neadevărului, cât să spunem mai degrabă „da” la amândouă. A arăta adevărul în zadar măreşte confuzia. (Proverbe 24:10-12) Dacă, într-adevăr, nu ştii sigur ce gândeşte Dumnezeu despre homosexualitate sau dacă nu eşti sigur că îţi pasă prea mult de ceea ce gândeşte Dumnezeu, este important să fii sincer cu privire la îndoielile tale. Totuşi, dacă eşti sigur care este adevărul, nu te ascunde în spatele faptului că alţii susţin păreri diferite, pentru a evita un posibil conflict datorită părerii tale.

Nu-i purta pică!

Poţi fi tentat să mocneşti în tăcere de resentimente, gândind că acest coleg al tău de cameră te-a nedreptăţit, punându-te în situaţia respectivă. Orice lucru mic – chiar lucruri care nu au nici cea mai mică legătură cu preferinţa sau practica sexuală a colegului tău de cameră – se pot agrava din cauza unui conflict în mare parte nerezolvat. Mai bine să aveţi un conflict din cauza a ceva important, decât din cauza cui a lăsat farfuria pe masă sau din cauza cui a lăsat fereastra deschisă când ploua. (1 Corinteni 13:5)

Nu bârfi!

Dezvăluirea unei informaţii sensibile şi potenţial dăunătoare este un prilej pentru precauţie, nu pentru bârfă. Unora s-ar putea să le pese, altora s-ar putea să nu le pese ce spui sau cui spui despre ei. Oricum, poate eşti nerăbdător să vorbeşti cu cineva despre dezvăluirea colegului tău de cameră, nu ca să te ajute să pui lucrurile în ordine, ci mai degrabă ca să-ţi satisfaci dorinţa, care îţi face plăcere, de a spune ceva personal şi privat despre altcineva. Identifică pe cineva de care simţi că te poţi apropia şi a cărui pricepere crezi că ţi-ar fi de ajutor. Să vorbeşti cu un confident bun este minunat; alege bine şi opreşte-te aici. (Proverbe 11:13; 23:9-10; 26:20)

Nu te certa!

Îndeosebi dacă cel care îţi spune că este homosexual pare ostil, sfidător sau prea categoric, poţi fi tentat să răspunzi la foc cu foc, fiind la fel de ostil, sfidător sau categoric. Chiar dacă cel cu care vorbeşti este bine manierat şi politicos, un potenţial conflict te poate îndemna să îndepărtezi cu forţa ceea ce accentuează încordarea, chiar dacă acel ceva este celălalt. Cearta îi oferă doar colegului tău de cameră un bun motiv de a nu ţine cont de orice altceva ai putea spune sau face. (Proverbe 15:1-4, 20:3)

Nu dispreţui!

Evitând cearta, poţi fi tentat să-i dai mici lovituri ici şi colo colegului tău de cameră, trecând de la pică, la un conflict indirect, plin de ranchiună, vrând să-l răneşti pe colegul tău de cameră în moduri lipsite de importanţă, pentru ca să descoperi apoi doar ai întărit ceea ce el luase ca pe un fapt de la sine înţeles: creştinii îi urăsc pe homosexuali. (Proverbe 24:28-29)

Nu fugi!

În sfârşit, în încercarea de a evita atât conflictul, cât şi greşelile, poţi fi tentat să te retragi complet din situaţia respectivă. Poate că vei căuta să limitezi contactul tău cu colegul tău, să restrângi discuţiile voastre la subiecte „sigure” şi să eviţi situaţiile unde probabil că ai fi nevoit să te confrunţi cu ceva legat de neînţelegerea voastră. Poate iei chiar în considerare să schimbi camera. Ceea ce ar comunica acest fapt (deşi poate nu este intenţia ta) este că sexualitatea celuilalt nu este ceva cu care vrei să ai de-a face. (Proverbe 25:19, 28:1)

Ce să faci

Deci ce poţi să faci în aceste circumstanţe, pentru a răspunde ca un creştin colegului tău de cameră?

Roagă-te!

Înainte de a face ceva, înainte de a spune ceva cuiva, roagă-te. Dacă nu eşti sigur ce să spui sau ce să faci, cere înţelepciune de la Dumnezeu şi poţi să fii sigur că îţi va da. (Neemia 2:4, Iacov 1:5)

Vorbeşte!

Uneori cel care face dezvăluirea nu vrea să mai discute despre acest subiect, ceea ce ar fi neobişnuit. Dacă acest coleg de cameră al tău crede că poate fi deschis faţă de tine, este un semn bun că vrea să continue discuţia. Pentru început, îi poţi pune întrebări precum: „Ai vorbit despre asta cu mulţi oameni?” sau „Ai fost îngrijorat când mi-ai spus?”, sau: „Cum a fost când ai înţeles asta despre tine?” Când ai îndoieli, întreabă şi ascultă. (Proverbe 15:28, 18:13)

Îţi poţi exprima şi propriile gânduri, având grijă să nu insişti ca celălalt să fie de acord cu tine. De exemplu, ai putea spune: „Este ceva deosebit pentru mine; nu sunt obişnuit ca oamenii să-mi spună asta.” sau „Mulţumesc că mi-ai spus; apreciez că eşti sincer cu mine în această privinţă.” Dacă te întreabă ceva de genul: „Ei bine, ce părere ai?”, poţi răspunde: „Ei bine, nu sunt sigur – mă simt puţin confuz şi încurcat.” sau „De fapt, am convingeri religioase puternice cu privire la homosexualitate şi sunt destul de preocupat cu privire la reacţia ta.” Ceea ce îl pune pe celălalt fie în poziţia de a lăsa pentru un timp lucrurile aşa cum sunt, fie de a merge puţin mai departe cu tine, ştiind că eşti sensibil la cât de delicată ar putea fi discuţia. (Proverbe 15:18, 17:14, 20:3)

Cunoaşte-ţi opţiunile!

Uneori oamenii se simt prinşi în capcană când un coleg de cameră le dezvăluie că este homosexual. Un mod de a nu te simţi ca şi cum opţiunile tale sunt anulate, este să ştii ce opţiuni ai. De exemplu, există împrejurări în care ar fi de aşteptat să ceri o altă cameră. Poate că nu vrei neapărat să schimbi camera, dar faptul de a şti dacă şi cum o poţi face, te va face să simţi puţin mai mult ca şi cum ai putea să o faci, dacă ai fi nevoit. În acelaşi timp, colegii de cameră sunt deseori foarte insensibili la modul în care folosesc spaţiul comun şi dacă există anumite lucruri care te preocupă, deşi nu este ceva unic să ai un coleg de cameră homosexual, poate că ar fi de dorit să te muţi. Dacă acest coleg al tău desfăşoară în cameră o activitate care te deranjează (de exemplu, foloseşte limbaj sau material explicit sexual, primeşte vizite sau dă petreceri până noaptea târziu, întreţine relaţii sexuale etc.), ar fi potrivit să-i faci cunoscute preocupările tale direct colegului tău de cameră.

Dacă, dintr-un anume motiv, discuţia nu rezolvă lucrurile care te preocupă, ar fi bine să planifici să le discuţi cu şeful de cămin, după ce îl inviţi pe colegul tău de cameră să participe împreună cu tine la discuţie. Şeful de cămin te poate ajuta să-ţi pui în ordine opţiunile, având rolul de mediator. Totuşi, poate că lucrurile care te preocupă nu sunt legate în mod specific de homosexualitate, ci sunt doar probleme obişnuite pe care le au colegii de cameră. Faptul de a cunoaşte ce opţiuni ai te ajută să te simţi mai puţin prins în capcană de circumstanţele în care te afli.

Arată compasiune!

Arătarea compasiunii poate fi cel mai dificil aspect în confruntarea cu colegul tău de cameră. Pe de o parte, este posibil să nu simţi prea multă compasiune, încât a fi motivaţia de a fi plin de compasiune îţi pare imposibilă. În acelaşi timp, poate că nu vei avea parte de o reacţie călduroasă la încercările tale de a arăta compasiune şi te vei simţi respins sau un ratat, dacă nu vei avea „succes” în eforturile tale. Totuşi, dacă te concentrezi mai degrabă asupra responsabilităţii tale de a arăta compasiune, decât asupra sentimentelor tale sau asupra reacţiei celuilalt, vei descoperi că este mult mai uşor. (Iacov 3:17-18)

Compasiunea implică să ai grijă de aspectele din viaţa colegului tău de cameră acolo unde poţi şi când poţi – să-ţi pese de ce îi pasă lui, să te întristezi când poţi şi să te bucuri când poţi. Evident, la fel ca toţi oamenii, colegul tău se poate bucura în păcat sau poate să ajungă la disperare din cauza propriilor convingeri, iar tu poate că nu găseşti potrivit să te bucuri sau să te întristezi cu el în toate momentele. Totuşi, există mult mai mult în viaţa colegului tău de cameră decât bucuria lui în păcat şi sunt împrejurări şi momente în care îţi poate păsa de el ca om, fără ca aceasta să necesite o aprobare ideologică din partea ta. Isus nu a aşteptat să fim de acord cu El că suntem păcătoşi, înainte de a ne arăta compasiune. Dimpotrivă, „Dumnezeu Îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi, Cristos a murit pentru noi.” (Romani 5:8)

Oferă o perspectivă!

Uneori, dacă ceilalţi îţi cunosc convingerile religioase, vor presupune (este de înţeles) ceea ce gândeşti, simţi sau crezi. Deseori, relativa importanţă sau locul deosebit pe care homosexualitatea le deţine în perspectiva ta despre lume şi viaţă nu vor fi imediat evidente şi, cu cât vorbeşti mai mult despre ea, cu atât le va părea celorlalţi că este o problemă colosal de mare, în comparaţie cu celelalte lucruri pe care le ai în minte. Fără a încerca să dovedeşti că ai dreptate, încearcă să-l ajuţi pe colegul tău de cameră să înţeleagă de ce nu te simţi confortabil, de ce alte lucruri te fac să nu te simţi confortabil etc. În acelaşi timp, poate că vei vrea să depui efortul de a demonstra clar că nu corespunzi stereotipului evanghelic sau fundamentalist de ură, ipocrizie etc. Unde corespunzi unui asemenea stereotip, arată căinţă şi smerenie, punând propriul tău păcat într-o perspectivă pe care colegul tău de cameră (prin harul lui Dumnezeu) o poate înţelege.

Include-l în viaţa ta!

Dacă nu te simţi confortabil cu colegul tău de cameră, fără să realizezi, te retragi faţă de el într-un asemenea mod, încât se poate simţi exclus. Deşi poate că nu este intenţia ta, ceea ce comunici cuiva când reacţionezi inconştient, din interes personal, este că asemenea oameni trebuie evitaţi. Ei observă că nu vorbeşti cu ei despre aceleaşi lucruri cum o faci cu alţii, că te porţi diferit, că faci lucruri diferite. Ai progresa mult în dezamorsarea tensiunii şi trăirea Evangheliei incluzându-l deliberat pe colegul tău de cameră în tot felul de lucruri din viaţa ta. Faptul că vorbeşti cu colegul tău de cameră despre relaţiile, temerile şi întrebările tale îi arată că oamenii lui Dumnezeu îl primesc cu bucurie în viaţa lor, fără să fie contaminaţi. (Luca 15, 1 Corinteni 5:9-10)

Ceea ce nu poţi face

Chiar când te gândeşti la ce poţi face şi încerci să eviţi ce nu ar trebui să faci, îţi este de ajutor să ai clar în minte ce nu poţi face.

Nu te justifica!

Faptul că eşti creştin, iar colegul tău de cameră este homosexual, nu este o scuză pentru păcatele tale. Într-adevăr, dacă tu crezi că poţi păcătui pe faţă, fără a te teme de consecinţe, înseamnă că îi comunici că ipocrizia este în ordine, dar homosexualitatea nu este. Arată-i colegului tău de cameră ce înseamnă mărturisirea, căinţa, cererea de iertare şi restaurarea. Poate că va începe să înţeleagă.

Nu te preface că totul este în ordine!

Viaţa nu este uşoară, plăcută sau în ordine, după cum nici oamenii nu sunt. Există un impuls de înţeles, de a înlocui conflictul şi tensiunea cu pacea şi ordinea. Tot ce poţi spera când este vorba de doi păcătoşi este fie (a) o smerenie sinceră datorită realităţii păcatului din inimile şi purtarea noastră, fie (b) evitarea superficială a conflictului datorită realităţii păcatului din inimile şi purtarea noastră. Fă o alegere! Celălalt este răvăşit acum, celălalt va fi mult mai răvăşit mai târziu, iar după aceea poate că va fi prea târziu să îi prezinţi Evanghelia celui în nevoie.

Nu transmite mesajul că celălalt este diferit!

Gândeşte-te la propriul tău păcat. Stă numai în puterea ta să-ţi schimbi inima şi întreaga viaţă, ca ele să fie cum ar trebui să fie? Nu! Ce te face să crezi că poţi schimba pe altcineva sau că poţi convinge pe cineva să facă ceea ce nu poţi face nici tu însuţi? Ceea ce poţi face este să-I ceri lui Dumnezeu să te ajute pe tine să te schimbi, iar apoi să-I ceri să lucreze în acelaşi fel pentru a schimba viaţa colegului tău de cameră.

Nu încerca să-L obligi pe Dumnezeu să facă ce vrei tu – Dumnezeu nu face întotdeauna ce vrem noi să facă sau când vrem noi să facă. Deseori oamenii vor sfârşi prin a avea multe resentimente faţă de Dumnezeu, pentru că nu dezamorsează tensiunea în felul în care vor ei, când vor ei. Dumnezeu este mai înţelept şi mai răbdător decât suntem noi şi ştie cel mai bine cum să lucreze în circumstanţele noastre. Aminteşte-I lui Dumnezeu ce ţi-a promis, spune-I „mulţumesc” dinainte fiindcă Îşi respectă promisiunile, dar nu-I spune cum să facă ce ştie El cel mai bine – să Se ocupe, plin de îndurare, cu păcătoşi ca noi.

Ce trebuie să faci

„Deci, părere ai?”

Dumnezeu ne-a chemat să ne iubim aproapele ca pe noi înşine. (Galateni 5:14) Cum ai vrea să reacţioneze cineva faţă de tine, când sărbătoreşti ceva ce este greşit? Realizezi dezamăgirea pe care ai simţi-o când ai afla că cineva apropiat a obiectat faţă de ceva ce, în mintea ta, este esenţial pentru tine ca om?

Pe de altă parte, realizezi cât de neîncrezător te-ai simţi faţă de cineva despre care ai aflat că nu a fost sincer cu tine cu privire la ceva atât de important? Orice faci, trebuie să fii sincer. „Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.” (Proverbe 24:26)

Fii tu însuţi; fii sincer şi ai încredere în Dumnezeu că va lucra în împrejurările tale, în slăbiciunile şi lipsurile tale, spre gloria Lui şi spre binele tuturor celor care vor avea nevoie de El.

[Jonathan Inman, Help, My Roommate’s Gay! Copyright © Jonathan Inman. Tradus şi publicat cu permisiune.]

Print Friendly, PDF & Email

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *