de Bob Davies
Bob Davies
- Aş vrea să recunoască că mulţi oameni nu sunt fericiţi cu homosexualitatea sau lesbianismul lor, iar conflictul lor este interior, bazat pe convingeri religioase şi morale legitime, inteligente – nu doar rezultatul unei aşa-numite societăţi „homofobe”, care îi face să se simtă vinovaţi pe cei care nu se conformează unei etici heterosexuale.
Încetaţi să aruncaţi cu etichete ieftine, inexacte, precum „homofobie internalizată”, pentru a ne explica motivele.
- Aş vrea să recunoască că homosexualii şi lesbienele pot să aibă parte de o schimbare semnificativă în sentimentele şi dorinţele lor sexuale, chiar dacă poate că nu vor fi niciodată complet heterosexuali în gândurile şi sentimentele lor sexuale.
Fiţi suficient de oneşti ca să recunoaşteţi că o astfel de schimbare este semnificativă şi autentică, chiar dacă nu este completă.
- Aş vrea să recunoască că mulţi foşti homosexuali au găsit mai multă pace şi satisfacţie după ce au părăsit stilul de viaţă homosexual sau lesbian, decât au avut vreodată când îşi acceptau homosexualitatea.
Nu toţii „foştii homosexuali” se simt mizerabil, complotând cum să-şi împlinească în secret poftele homosexuale fără a fi prinşi.
- Aş vrea să recunoască că mulţi foşti homosexuali şi multe foste lesbiene au parte de o bucurie adevărată în căsnicie.
Cei mai mulţi foşti homosexuali şi cele mai multe foste lesbiene nu se căsătoresc din încercarea zadarnică de a „scăpa” de homosexualitate, ci ca o consecinţă firească a rezolvării acestei probleme din viaţa lor.
- Aş vrea să recunoască că toţi oamenii au la fel de mult dreptul de a urmări un stil de viaţă heterosexual, precum au ei dreptul de a urmări homosexualitatea.
Foştii homosexuali şi fostele lesbiene nu ar trebui să fie hărţuiţi şi criticaţi aspru de către comunitatea homosexuală. Dar nu am auzit niciodată vreun lider homosexual sau vreo lideră lesbiană vorbind împotriva violenţei (precum ameninţări cu bomba şi abuz fizic/verbal) pe care unii o perpetuează împotriva misiunilor foştilor homosexuali.
- Aş vrea să înceteze să pună semnul egal între decizia noastră de a părăsi homosexualitatea şi „ura” şi „bigotismul” împotriva homosexualilor şi lesbienelor.
Nu-i urâm pe homosexuali; pur şi simplu, dorim să trăim liberi de homosexualitate. Nu puneţi etichete răutăcioase pe motivele noastre. Asta înseamnă să fiţi plini de judecată şi nedrepţi.
- Aş vrea ca liderii religioşi să recunoască că aprobarea şi promovarea de către ei a monogamiei homosexuale este o faţadă.
Mulţi – probabil cei mai mulţi – bărbaţi şi femei implicaţi în parteneriate pe termen lung nu sunt monogami din punct de vedere sexual, dar bisericile homosexuale nu-şi disciplinează membrii pentru comiterea de „adulter” în afara „căsătoriei homosexuale”. Nici nu-i disciplinează pe homosexualii şi pe lesbienele care fac sex înainte de a intra într-o „uniune sfântă” cu partenerul sau partenera lor.
[Bob Davies, Seven Things I Wish the Pro-gays Would Admit. Copyright © 1999 Bob Davies. Tradus şi publicat cu permisiune. Bob este coautorul a trei cărţi: Coming Out of Homosexuality (1993, cu Lori Rentzel), Someone I love Is Gay (1996, cu Anita Worthen) şi Portraits of Freedom (2001, cu Lela Gilbert).]
