de Alan Medinger

Alan Medinger

Când eram copil, Jurnalul de casă al doamnelor avea un articol lunar: „Poate fi salvată această căsătorie?” (Faptul că citeam acea revistă spune ceva despre confuzia de gen pe care o aveam de timpuriu). Aşa cum îmi amintesc, articolele descriau o situaţie maritală îngrozitoare şi continuau apoi spunând cum s-a rezolvat – sau nu s-a rezolvat.

La Regeneration ne găsim destul de frecvent în situaţia de a ne pune aceeaşi întrebare. Pentru că mulţi dintre bărbaţii atraşi de persoanele de acelaşi sex care vin la noi şi aproape toţi bărbaţii cu dependenţe heterosexuale sunt căsătoriţi, faptul că ne ocupăm de căsătorii şi că încercăm să ajutăm soţiile este o parte importantă a misiunii noastre. Ca slujitori creştini, întotdeauna încercăm să salvăm căsătoriile, dar adesea trebuie să ajutăm soţiile ai căror soţi sunt implicaţi în păcat sexual continuu, să evalueze corect situaţia şi să decidă raţional drumul pe care îl au de urmat.

Punctul decisiv, desigur, este că fiecare femeie ar trebui să facă ce o cheamă Dumnezeu să facă, în situaţia dată. Dar pentru soţia care se luptă cu dorinţa de a scăpa dintr-o situaţie îngrozitor de dureroasă şi care, în acelaşi timp, vrea să-şi păstreze căsătoria, este mai uşor de spus decât de făcut.

Dumnezeu ne va vorbi în contextul situaţiei în care ne aflăm. Înţelegerea raţională a situaţiei ne ajută să-L auzim mai clar pe Dumnezeu. Scopul acestui articol este să ajute soţiile, îndeosebi pe cele aflate într-o mare tulburare emoţională, să vadă mai clar situaţia, pentru a-şi plănui astfel calea de urmat, cu ajutorul lui Dumnezeu. Dacă articolul i-ar ajuta pe unii soţi să înţeleagă mai bine prin ce trec soţiile lor şi care sunt nevoile lor, ar fi un câştig în plus.

Cu siguranţă, articolul se adresează soţiei dependentului de sex, dar îi vorbeşte şi soţiei oricărui bărbat care se angajează repetat în păcatul sexual. Cred că dependenţa sexuală este reală. Ispita sexuală eliberează substanţe chimice în creier şi pare să le afecteze unora autocontrolul, acţionând precum primul pahar pentru alcoolic. Dar dependenţa nu este niciodată o justificare pentru păcat şi numai Dumnezeu este destul de înţelept pentru a judeca dacă o persoană este cu adevărat lipsită de putere sau doar autoindulgentă. Pentru scopurile acestui articol, distincţia nu este importantă. Totuşi, pentru a simplifica exprimarea, mă voi referi la „dependent”.

Cel mai adesea, un articol ca acesta ar fi scris de o femeie, de o soţie. Ne-am gândit că ar fi folositor ca articolul să fie scris de un bărbat care în mod clar a fost un dependent de sex, dar de un bărbat care a avut la dispoziţie mai mult de douăzeci şi cinci de ani ca să ajungă la obiectivitate asupra subiectului. Pe lângă aceasta, mare parte din înţelegerea reflectată aici vine de la soţia mea, Willa şi de la anii ei în lucrarea cu soţiile.

Iată 12 întrebări pe care şi le-ar putea pune o soţie, când îşi cântăreşte situaţia în rugăciune:

1. Vrea să se schimbe? Este o întrebare mai dificilă decât pare la prima vedere, fiindcă cei mai mulţi dependenţi de sex îşi urăsc şi în acelaşi timp îşi iubesc dependenţa. În cei zece ani în care am dus o viaţă de homosexual în timpul căsătoriei, uram ceea ce făceam, dar în acelaşi timp nu vedeam cum aş fi putut trăi fără acele lucruri. Semnele pozitive aici ar fi: (1) recunoaşte ce face, (2) crede că este greşit şi (3) face unele eforturi să se oprească.
2. Te iubeşte? Soţiile sunt înclinate să spună: „Dacă m-ar iubi cu adevărat, nu ar face aceste lucruri.” De obicei, nu este adevărat. Consumul de pornografie, întâlnirile homosexuale cu necunoscuţi, folosirea frecventă a prostituatelor nu au nimic de‑a face cu tine. Sunt doar manifestări ale deviaţiei sale. Caută semnele dragostei lui în alte moduri. Caută blândeţea, tandreţea, purtarea lui de grijă şi împlinirea celorlalte obligaţii ale lui, ca soţ al tău.
3. Face sex cu alte persoane sau dependenţa lui se limitează la pornografie, masturbare şi altele asemenea? Isus a spus într-adevăr că a te uita la o femeie poftind-o este echivalentul adulterului, deci păcatul consumatorului de pornografie este la fel de profund ca cel al unui bărbat care face sex cu o altă persoană. Cu toate acestea, nu a alunecat atât de departe în înşelare şi decadenţă, dacă nu a început încă să-şi pună în aplicare fanteziile. Dacă le trăieşte cu alţii, pentru propria ta protecţie în faţa bolii, ar trebui să încetezi să faci sex cu el. Bineînţeles, este posibil ca aceasta să aducă mai multă presiune în căsătorie.
4. Relaţiile lui sexuale cu alţii sunt doar sexuale, şi nu relaţionale? Cele mai multe dintre întâlnirile mele sexuale erau cu necunoscuţi, dar de câteva ori am fost cu un bărbat faţă de care am început să am sentimente. Deşi nu eram creştin pe vremea aceea şi înţelegeam foarte puţin din cele prin care treceam, Dumnezeu mi-a dat cumva harul incredibil de a şti că ar fi fost o trădare mult mai profundă şi mai mortală faţă de Willa şi am rupt relaţia. Dacă un soţ îşi dă inima, ca şi trupul, altei persoane, situaţia este mult mai rea.
5. Face lucruri pentru a încerca să se schimbe? Merge la un consilier sau la un grup de suport? Citeşte cărţi despre dependenţa sexuală? Poate că nu a făcut un mare progres, dar faptul că el continuă să facă eforturi vizibile să se schimbe arată unde este inima lui.
6. Este sincer cu tine? Este un punct critic. Din nefericire, cei mai mulţi bărbaţi care înfăptuiesc în mod obişnuit un păcat sexual, nu sunt sinceri cu soţiile lor. Teama şi ruşinea blochează sinceritatea. Dacă în căsătorie există o luptă pentru putere, el se teme că ea va folosi cunoaşterea eşecurilor lui ca pe o bâtă cu care să-i dea în cap. Dar în ciuda acestui lucru, o soţie are dreptul de a-i cere soţului ei să fie sincer. Nu are nimic pe care să se bazeze, dacă el nu este sincer. Aceasta nu înseamnă că ea trebuie să fie persoana care să-l monitorizeze sau că trebuie să ştie toate detaliile păcatelor lui, dar trebuie să cunoască în mare unde se află el în lupta lui. Căsătoria nu se poate reclădi până ce el nu este sincer.
7. Unde se află din punct de vedere spiritual? Dacă a întors spatele lui Dumnezeu şi Bisericii, din cauza vinei şi ruşinii, nu există prea multă speranţă pentru căsătorie. Dacă a renunţat singur la ajutorul harului, schimbarea reală este improbabilă, până ce nu există o reînnoire spirituală.
8. Îşi împlineşte celelalte obligaţii ca soţ şi tată? Dacă o face, atunci mare parte din viaţa lui este stabilă, iar valorile lui sunt corecte, şi aceasta aduce speranţă. Mai mult, vei fi mai capabilă să trăieşti cu această problemă, în timp ce se lucrează la rezolvarea ei. Dacă viaţa lui în general a scăpat de sub control sau dacă el este atât de narcisist încât nu vede nevoile tale sau ale copiilor, trebuie să se întâmple mult mai multe, decât faptul ca el să câştige control asupra sexualităţii. De fapt, cei mai mulţi oameni trebuie să pună în echilibru elementele de bază ale vieţii lor – să se ţină de serviciu, să se poarte responsabil, să învingă alte dependenţe – înainte ca să fie pregătiţi să se ocupe de luptele sexuale.
9. Relaţia sexuală maritală este satisfăcătoare? Mulţi bărbaţi dependenţi sexual au probleme cu adevărata intimitate. Pornografia şi masturbarea pot desensibiliza un bărbat faţă de o relaţie sexuală adevărată, iubitoare.
10. Ai tu însăţi probleme de care trebuie să te ocupi? Nimic din ceea ce faci nu poate fi o justificare pentru păcatul sexual al soţului tău, dar căsătoriile au rareori probleme doar din cauza unui singur partener. Totuşi, vedem că din cauză că problema sexuală a soţului pare enormă, multe soţii simt că dacă problema lui sexuală s-ar rezolva, totul ar fi bine. Rareori este aşa. Un motiv pentru care nu este aşa este că femeile care, fără să ştie, se căsătoresc cu bărbaţi homosexuali sau dependenţi sexual, sunt adesea atrase de ei din cauza slăbiciunii sau zdrobirii lor. O femeie care se teme de sexualitatea masculină puternică poate fi atrasă de „blândeţea” unui bărbat homosexual. O femeie care are dificultăţi în a relaţiona cu cineva altfel decât dacă îi poartă de grijă, codependentă, este atrasă de un bărbat cu probleme, precum un dependent de sex.
11. Care sunt celelalte probleme ale căsătoriei? Această întrebare este similară cu # 10 de mai sus. Aproape sigur, problema lui sexuală nu este singura problemă din căsătorie. Care sunt celelalte? Ai nevoie de ajutor pentru rezolvarea lor? Este el dornic să meargă la un consilier? Când celelalte ziduri au căzut, când iertarea şi harul lucrează în căsătorie, când el ajunge într‑adevăr să te iubească, vindecarea poate începe în el.
12. Fiind luate toate în considerare, este separarea sau divorţul o opţiune mai bună decât a rămâne împreună şi a trăi cu problema? Nu este greşit ca în deciziile tale să iei în considerare latura practică. Te va arunca divorţul în sărăcie? Ce efect va avea asupra copiilor? Pentru că ai motive biblice pentru divorţ sau despărţire, nu înseamnă că trebuie să divorţezi sau să te desparţi – sau că Dumnezeu vrea să o faci. Poate că trebuie cu adevărat să rămâi, chiar dacă nu ţi-a rămas nimic, şi să te încrezi în Dumnezeu ca să rezolve El lucrurile pentru tine.

Scopul acestor întrebări nu este să îţi dea o modalitate de a-ţi evalua căsătoria – şapte motive pozitive pentru a rămâne, şase pentru a ieşi din ea – ci de a-ţi permite să clarifici unele dintre gândurile şi temerile care îţi trec prin minte când îţi analizezi situaţia. Ele te pot ajuta să notezi răspunsurile, ca să ai timp să te gândeşti la ele. Apoi, după ce te-ai gândit, având sfatul pastorului şi al altor oameni evlavioşi din viaţa ta, roagă-te din toată inima. Soţia mea sugerează să pleci undeva singură un weekend, ca să te rogi în linişte şi singurătate. Poate că astfel Îl vei auzi pe Dumnezeu spunându-ţi dacă poate fi salvată sau nu căsătoria ta. Este posibil ca răspunsul să fie altul decât cel la care te-ai fi aşteptat.

Acum, un cuvânt pentru soţi. Uneori, după o cădere sexuală, o soţie îi cere soţului să îi promită că nu va mai face. Poate că ţi-ai promis-o ţie însuţi de atât de multe ori, dar ai eşuat, şi ştii că nu-i poţi promite. Dar uită-te la aceste întrebări şi vei vedea ce poţi face. Poţi încerca să o iubeşti din toată inima. Poţi fi sincer cu ea. Poţi împlini toate celelalte responsabilităţi ale tale ca soţ şi tată. Poţi petrece timp cu grupul de suport, cu cel care te monitorizează sau cu consilierul tău. Îl poţi căuta pe Dumnezeu din toată inima. Faptul că faci doar aceste lucruri va fi mai puţin decât doreşte soţia ta pentru căsătoria voastră, dar ele îi pot da speranţă, iar aceasta poate fi tot ceea ce ai să îi dai în momentul de faţă.

[Alan Medinger, Can This Marriage Be Saved? Copyright © 2001 Regeneration, Inc. Tradus şi publicat cu permisiune.]