Archive for Pedofilie și abuz sexual al copilului

Este adevărat că aproape toţi experţii în abuzul sexual al copilului sunt de acord că interesele homosexuale şi/sau experienţa homosexuală nu reprezintă un factor de risc în abuzul sexual al copilului?

Președintele Institutului pentru Cercetarea Familiei

Președintele Institutului pentru Cercetarea Familiei

Da, după câte se pare, afirmaţia este adevărată. Terenul cercetării abuzului sexual este dominat de academicieni liberali foarte înţelegători faţă de drepturile homosexualilor. Mai mult, când este vorba de susţinerea homosexualităţii există o mare presiune internă şi externă asupra academicienilor pentru a se conforma, chiar dacă ei personal nu sunt de acord cu mişcarea pentru drepturile homosexualilor. Ca atare, vasta majoritate a studiilor despre abuzul sexual al copilului – în special cele din ultimii douăzeci sau treizeci de ani – fie concluzionează că homosexualitatea nu reprezintă un factor de risc pentru abuzul sexual al copilului, fie argumentează de ce alţi factori, în afară de homosexualitate, trebuie învinuiţi pentru proporţia disproporţionată de abuz sexual al copilului la bărbaţii care fac sex cu bărbaţi.

De o importanţă crucială este că opiniile – chiar şi ale unor aşa-numiţi „experţi” – nu sunt acelaşi lucru cu dovezile empirice. Iată greşeala: în aceleaşi studii în care cei mai mulţi cercetători opinează că homosexualitatea şi abuzul sexual al copilului nu sunt legate între ele, aproape invariabil datele efective spun o poveste diferită. Mai mult, alte studii şi alte surse pentru dovezi contrare acestor afirmaţii sunt frecvent ignorate de experţi sau clasificate ca „discreditate” sau „cu o proastă reputaţie” şi, prin urmare, considerate nedemne de a fi citate când se evaluează „consensul” ştiinţific.

[Do nearly all sexual abuse experts agree that homosexual interests and/or experience are NOT a risk factor in child sexual abuse? Extras din Response to BSA Membership Standards Study Findings. Copyright © 2013 Family Research Institute. Tradus şi publicat cu permisiune.]

Abuzul sexual al copiilor în bisericile evanghelice (2)

Pedofilul adventist Vasile Fereșteanu: Perspectiva unui jurist
Vasile Fereșteanu a fost exclus din Biserica Adventistă pentru abuz sexual al copilului, a fost reprimit după un an.

Vasile Fereșteanu a fost exclus din Biserica Adventistă pentru abuz sexual al copilului, a fost reprimit după un an.

Vasile Fereșteanu a fost exclus din Biserica Adventistă pentru abuz sexual al copilului, dar a fost reprimit după un an.

„Ceea ce e grav, este că această Biserică a trecut recent printr-un scandal, despre care eu cred că e penal. Spun că eu cred, fiindcă mă consider sănătos psihic. Concret, un moşuleţ din această Biserică, pe nume Vasile Fereșteanu, tocmai a fost deconspirat, cu ajutorul internetului, că de foarte mulţi ani, mai exact, cel puţin 50 – acum are 83 – a abuzat sute de copii. Adică e un PEDOFIL. Nu s-a aflat dacă a dus infracţiunea în vreun caz până la capăt, dar foarte mulţi copii (unii dintre ei acum sunt şi de cel puţin 50 de ani) au suferit psihic din cauza acestui maniac. De zeci de ani i s-au adus acuze acestui degenerat, dar conducerea acestei biserici a muşamalizat situaţia, cazul. Acum nu a mai avut ce să facă, doar pentru că vechi victime s-au întâlnit pe internet, au creat un blog şi au divulgat totul. Biserica, conducerea ei, l-a întrebat pe moş, iar acesta a confirmat acuzaţiile. Evident că a fost excomunicat. Dar ceea ce e mai frustrant e că după un an a fost reprimit în organizaţie. De ce? Pentru că moşul, de foarte mulţi ani, e un foarte bun colector de bani din donaţii, de cele mai multe ori aduse din SUA. Iar banii nu strică niciodată. Moşul a fost reinclus în proiecte şi participă alături de conducătorii organizaţiei la diferite evenimente.”

„Ca organizaţie, până acum nu ar fi ceva foarte grav. Grav mi se pare faptul că omul nu a fost deferit justiţiei. În mod normal, el ar trebui să-şi ducă ultimele zile din viaţă după gratii. Sper că nu v-am obosit sau plictisit expunându-mă destul de lung. Îmi asum tot ce am scris mai sus….”

Sursa: reinviesperanta.com

Predicatorul penticostal Costel Viorel Luniță a fost ridicat de DIICOT sub acuzația de pedofilie

Costel Viorel Luniţă

Costel Viorel Luniţă

Predicatorul penticostal Costel Viorel Luniță a fost reținut miercuri seara pentru pornografie infantilă. Odată cu el a fost reținut și un bărbat în vârstă de 70 de ani, cel care se ocupa de racolarea copiilor. Potrivit reprezentanților Poliției Caraș-Severin, cei doi bărbați, dintre care unul are 70 de ani, care recrutau minori îi obligau să întrețină raporturi sexuale cu predicatorul, în mod repetat.

„Acesta din urmă primea şi găzduia minorii recrutaţi de ceilalţi doi suspecţi, cărora le oferea bani sau alte foloase pentru a-i determina să întreţină cu el relaţii sexuale. Bărbatul de 45 de ani le prezenta acestor minori materiale ce conţineau imagini pornografice şi deţinea, totodată, pe sisteme informatice, imagini cu acte sexuale cu minori. De asemenea, din investigaţii a reieşit că minorii ar fi fost plasaţi şi către alte persoane cu astfel de preocupări. Cu ocazia percheziţiilor domiciliare au fost ridicate mai multe sisteme informatice şi medii de stocare a datelor informatice. Până în prezent, au fost identificate cinci victime minore”, se arată într-un comunicat al Poliției Caraș-Severin.

Sursa: www.evz.ro

Falșii „pastori” pedofili de la Bocşa, condamnați la câte 6 ani de închisoare, pentru perversiuni cu băieţi cu vârste cuprinse între 12 și 15 ani

Cei doi penticostali care au fost judecaţi la Tribunalul Caraş-Severin pentru trafic de minori şi-au primit pedepsele.

Viorel Costel Luniţă şi Ştefan Fogoroşan, care se dădeau pastori ai Bisericii Penticostale, dar despre care reprezentanţii oficiali ai cultului spun că nu au făcut altceva decât să participe la slujbele religioase, vor sta departe o vreme de biserică, dar nici nu-şi vor mai putea satisface poftele bolnave. Apucăturile lor îi costă ani de închisoare, numai că victimele lor, cel puţin patru băieţi cu vârste până în 14-15 ani, vor rămâne marcaţi pe viaţă.

Au recunoscut faptul că au întreţinut relaţii sexuale cu bărbaţi, dar au căutat scuze, precizând că nu cunoşteau faptul că sunt minori. Nu i-a crezut nimeni, dar, cu toate astea, Luniţă şi Fogoroş au cerut instanţei schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina lor, sperând într-o pedeapsă cât mai mică. Nu s-a întâmplat însă aşa, astfel că ambii pedofili au primit câte şase ani de închisoare.

Luniţă şi Fogoroş au fost obligaţi, în solidar, la plata a câte 3000 euro ori contravaloarea în lei pentru fiecare dintre cele patru părţi vătămate, reprezentând daune morale. Totodată, a fost menţinut sechestrul asigurător instituit asupra autovehiculului marca Dacia Logan aparţinând inculpatului Luniţă.

Sursa: expressdebanat.ro

Încă un „pastor” penticostal pedofil, Valentin Adrian Adam, condamnat pentru trafic de minori!

Imaginea Bisericii Penticostale din Caraş-Severin este din nou pătată, după ce un al treilea „pastor” a fost condamnat la închisoare cu executare, pentru că a întreţinut relaţii sexuale cu băieţi de 14 ani!

Cei doi penticostali care profitau de naivitatea copiilor, în special băieţi cu vârste de până în 15 ani, s-au dovedit a fi de fapt trei. Viorel Costel Luniţă şi Ştefan Fogoroşan, care au pretins că sunt pastori ai Bisericii Penticostale, şi-au satisfăcut poftele sexuale bolnave cu cel puţin patru copii. Cei doi au fost condamnaţi definitiv la câte şase ani în închisoare şi vor achita câte 3000 euro fiecăreia dintre cele patru părţi vătămate, reprezentând daune morale.

Săptămâna aceasta a venit rândul unui alt pedofil care pretinde că e pastor penticostal, să-şi afle sentinţa. Deocamdată, cea dată de prima instanţă. Valentin Adrian Adam a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de trei ani şi şase luni închisoare.

Cei trei pedofili au în mod cert o legătură cu Biserica Penticostală, dar oficialii acesteia susţin că nu au fost pastori, ci cel mult au frecventat lăcaşul de cult. „Astfel de fapte nu se practică! Sunt împotriva Legii, a Statului și a Bibliei. Nu au fost botezaţi în Biserica Penticostală, dar este posibil să fi făcut parte dintr-o mișcare independentă”, a explicat pastorul Ciprian Bârsan.

Sursa: expressdebanat.ro

Biserica Adventistă din România reactionează dur și prompt, lăsându-l pe Antal Orban fără titlurile de pastor și director de liceu
Antal Orban

Antal Orban

Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea din România reacţionează cinstit şi prompt în faţă tsunami-ului media declanşat de Ziar de Cluj. Înţelegând bine demersul nostru, conducerea Bisericii Adventiste din România nu ascunde mizeria sub preş şi ne trimite un comunicat emoţionant, prin care spune că oameni precum Orban Antal nu reprezintă valorile comunităţii de adventişti, de creştini, anunţându-ne că a decis retragerea calităţii de pastor al Bisericii şi de director al Liceului Teologic Adventist Maranatha.

Poziţia Bisericii Adventiste este una fermă. În comunicat se vorbeşte despre faptul că există dovezi şi la Biserica Adventistă despre cele întâmplate între pastorul Orban Antal şi eleva A. O., ba chiar aflăm de la conducerea adventiştilor că Orban Antal şi-a recunoscut comportamentul imoral.

„În urma confirmării însoțite de dovezi, dar și a recunoașterii unui comportament imoral al domnului Orban Antal Ferencz, vă facem cunoscută decizia retragerii calității de director al Liceului Teologic Adventist «Maranatha» și a calității de pastor al Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea.

De asemenea, luând în considerare evidențele cu privire la faptele relatate, în cadrul următoarei întâlniri administrative, ținând cont de prevederile Manualului Bisericii, care prevede pentru acest caz excluderea din rândul membrilor, credincioșii bisericii locale vor discuta acest caz și vor decide situația legată de calitatea de membru al Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea a domnului Orban Antal Ferencz.

Dincolo de aceste precizări administrative, Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea, cu profundă durere, își manifestă dezamăgirea și durerea față de apariția unui astfel de comportament incompatibil cu această chemare nobilă și sfântă, în cadrul unei instituții de învățământ adventiste.

De asemenea, dorește să își exprime dezaprobarea față de acest gest inexplicabil pentru o persoană atât de respectată în societate și un model al educației adventiste.

Putem doar să constatăm o enormă distanțare între realitatea afișată față de familie, colegi și elevi și realitatea, consternant de neplăcută și surprinzătoare, din viața personală.

Putem doar să ne cerem iertare că am făcut o alegere greșită în privința unui om în care am avut încredere, că i-am dezamăgit pe copii și pe părinți, pe cei care au avut încredere în noi și în standardele înalte ale educației adventiste.

Însă credem că putem recâștiga încrederea pierdută. Poate cu «zgârieturi», poate cu întârziere, însă vrem să arătăm că a fost doar o eroare nefericită, că educația oferită aici aduce rezultate vizibile în ceea ce privește rezultatele școlare și standardele morale personale.

Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea se remarcă în rândul bisericilor creștine prin faptul că deține unul dintre cele mai dezvoltate sisteme educaționale protestante din lume, cu 7800 școli, colegii și universități ce asigură educația a peste 1800000 de persoane.

Dorim să vă asigurăm că, în calitate de parte componentă a acestui ansamblu, ne dorim să rămânem parteneri în educarea copiilor dumneavoastră.

Din acest motiv, credem că este nevoie de noi standarde în ceea ce privește alegerea și numirea cadrelor didactice și a managerilor Liceului Teologic «Maranatha». În următoarea perioadă, atenția și prioritățile noastre se vor îndrepta spre aceste aspecte, pentru a vedea care sunt cele mai bune soluții implementate de alte unități școlare similare și care au dat rezultate.”

Comunicatul este semnat de Romeo Asanache – Director Departament Educație din Conferința Transilvania de Nord.

Sursa: www.ziardecluj.ro

Abuzul sexual al copiilor în bisericile evanghelice (1)

Homosexualitatea loveşte bisericile evanghelice

Reacţii la excluderea din biserică a unui evanghelic pentru homosexualitate şi alcoolism

Homosexualitatea, pedofilia şi agenda homosexuală în lumea creştină de astăzi

Pastors Who Sexually Abused Children

„Pedofil”, o categorie inutilă

Unii (de exemplu, Herek, 1991) argumentează că cei care fac sex cu copii sunt mai degrabă „pedofili” decât „homosexuali” adevăraţi. O astfel de deosebire complexă de diagnostic nu este foarte utilă. Termenul „pedofil” este chiar mai recent şi mai ambiguu decât termenul „homosexual”. Relatările din ziare tratează adesea termenul „pedofil” ca fiind sinonim cu „molestator al copilului”, aşa cum fac şi unii susţinători ai sexului bărbat-băiat (de exemplu, O’Carroll, 1980). Dar Manualul de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mintale (Asociaţia Americană de Psihiatrie, 1994) specifică faptul că „tulburarea” dorinţei pentru copii/de a face sex cu copii trebuie să dureze cel puţin 6 luni (p. 528). Foarte puţini dintre respondenţii homosexuali care au raportat sex cu copii în studiile lui Bell & Weinberg (1978) sau Jay & Young (1979) ar justifica diagnosticul de „pedofil”.

Evreii ortodocşi permit căsătoria unei fete la vârsta de 3 ani, dar consumarea aşteaptă până ce are păr pubian sau până ajunge la vârsta de 12 ani. Legea romană şi legea bizantină permiteau căsătoria fetelor la 12 ani şi căsătoria băieţilor la 14 ani (Lacaratos & Poulaku-Rebelakou, 2000), în vechea lege engleză vârsta consimţământului sexual pentru sexul cu o persoană de sex opus era pentru fete de 10 ani şi pentru un băiat de 13 ani, iar în 1900 recensământul făcut în SUA avea o categorie pentru fetele între 10-15 ani „căsătorite şi care lucrează”. Cu siguranţă, nu toţi bărbaţii care au trăit sub acele legi şi care au făcut sex cu fete pe care noi le considerăm minore sufereau de „tulburarea” „pedofilie”. Cei care încalcă legea vârstei consimţământului din societatea lor sunt delincvenţi, dar proporţia unor asemenea delincvenţi care suferă de o „tulburare” este discutabilă.

Legătura dintre bărbaţii cărora le place sexul cu persoane de acelaşi sex şi încearcă să includă băieţii în activitatea lor sexuală are o lungă istorie. Didahia din secolul al doilea poruncea „să nu corupi băieţi”, iar în secolul al patrulea legea romană, ca şi legea bizantină şi cea engleză, condamna deja cu severitate sexul homosexual cu băieţi.

Încercarea mişcării homosexuale de a elimina legile împotriva sexului băiat-bărbat a primit atenţie atât în Europa, cât şi în SUA în ultimele patru decenii (Ruda, 1982). În consecinţă, cartea Paedophilia: The Radical Case [Pedofilia: cazul radical] de Tom O’Carroll (1980), care argumentează în favoarea legalizării sexului bărbat-băiat, a fost recenzată favorabil în The Advocate [revista homosexuală cu cea mai largă circulaţie] şi publicată de Alyson [pe vremea aceea, cea mai mare editură de orientare homosexuală]. Cei în favoarea sexului „intergeneraţional” au mărşăluit sub bannere descriptive în multe parade pentru drepturile homosexualilor, de la San Francisco la New York şi până la Berlin. Consecvenţa dintre istoria pederastiei, sexul raportat cu copii (Bell & Weinberg, 1978), sentimentele pozitive raportate faţă de sexul cu copii (Jay & Young, 1979), studiile empirice despre interacţiunea sexuală profesor-elev şi imaginea publică a mişcării homosexuale este demnă de atenţie.

Referinţe

Bell, A. P. & Weinberg, M. S. (1978) Homosexualities: A Study of Diversity Among Men and Women. New York: Simon & Schuster.

Herek (1991) Myths about sexual orientation: A lawyers guide to social science research. Law and Sexuality, 1:133-172.

Jay K. & Young A. (1979) The Gay Report. New York: Summit.

Lascaratos, J. & Poulakou-Rebelakou, E. (2000) Child sexual abuse: historical cases in the Byzantine Empire (324-1453 A. D.). Child Abuse & Neglect 24, 1085-1090.

O’Carroll, T. (1980) Paedophilia: the radical case. Boston: Alyson.

Rueda, E. T. (1982) The Homosexual Network: Private Lives & Public Policy. Old Greenwich, Connecticut: Devin Adair.

[“Pedophilie”, Not A Useful Category. Extras din Are Over A Third of Foster Parent Molestations Homosexual? Copyright © 2009 Family Research Institute. Tradus şi publicat cu permisiune.]

Este adevărat că cei care molestează sexual copii de același sex sunt pedofili și nu sunt de fapt homosexuali? Cei mai mulți așa-numiți molestatori homosexuali nu sunt de fapt pedofili heterosexuali?

Președintele Institutului pentru Cercetarea Familiei

Președintele Institutului pentru Cercetarea Familiei

Termenul „pedofil” a fost inventat de psihiatri pentru a-i clasifica pe cei cu interese sexuale pentru copii. Termenul încearcă să descrie motivaţia şi dorinţele interioare ale unui abuzator al copilului. De asemenea, este folosit în mod obişnuit de „experţii” în abuzul sexual şi de academicieni, pentru a „explica” faptul că abuzul sexual al copilului bărbat-copil de sex masculin nu este un exemplu de homosexualitate, ci mai degrabă de pedofilie (când victima este un copil) sau poate de efebofilie (când victima este un adolescent).

Problema cu astfel de termeni este că motivaţiile şi dorinţele sunt dificil de definit exact şi că ele se pot schimba în timp sau în circumstanţe diferite. Comportamentul este nu numai mai uşor de evaluat şi cuantificat, dar este în general cea mai bună reflectare a motivaţiilor unei persoane. De aceea la începutul epidemiei SIDA, Centrele pentru Controlul Bolii au încetat să eticheteze indivizii după orientarea sexuală şi i-au clasificat în schimb după comportament (de exemplu, bărbaţi care fac sex cu bărbaţi). Conform acestei opinii, toate cazurile de abuz sexual bărbat-copil de sex masculin sunt cazuri de molestare homosexuală, la fel cum toate cazurile de abuz sexual bărbat-copil de sex feminin sunt cazuri de molestare heterosexuală.

Dar mai există o diferenţă importantă. Deşi psihiatria a definit pedofilia ca un interes sexual primar sau exclusiv faţă de copii, în realitate foarte puţini indivizi se potrivesc unei asemenea definiţii. Vasta majoritate a molestatorilor fac sex şi cu adulţi (adesea cu partenerul de căsătorie) sau cu persoane de diferite vârste. Ceea ce este adevărat în special pentru molestatorii copilului care abuzează homosexual, care adesea susţin că au orientare homosexuală sau dorinţe homosexuale.

Studiile pe molestatorii copilului demonstrează că abuzatorii se autoidentifică frecvent ca homosexuali sau ca având înclinaţii homosexuale. Într-un studiu unde întrebarea s-a pus direct, 86% dintre bărbaţii care au abuzat sexual băieţi s-au autoetichetat ca bisexuali sau homosexuali.[1] Alte investigaţii, pe grupuri de molestatori ai copilului condamnaţi (care au inclus toate tipurile de abuzatori şi victime atât băieţi, cât şi fete), au raportat că proporţia celor care erau homosexuali sau care aveau „experienţe homosexuale semnificative” a variat de la 22% la 60%.[2]

Legătura dintre homosexualitate şi abuzul sexual al copilului este documentată şi de studii ample făcute chiar de homosexuali, sub conducerea unor cercetători favorabili homosexualilor. Studiul Kinsey original din 1948[3] a găsit că 28% dintre bărbaţii homosexuali nedelincvenţi şi 20% din întregul eşantion de homosexuali au recunoscut că, adulţi fiind (18+), au făcut sex cu băieţi în vârstă de 15 ani sau mai puţin. Studiul ulterior al Institutului de Cercetare Kinsey din anul 1970[4] a găsit un rezultat similar: 23% dintre respondenţi au recunoscut că au făcut sex ilegal cu băieţi în vârstă de 16 ani sau mai mici, când ei înşişi aveau cel puţin 21 de ani. Idem pentru studiul Raportul Homosexual din 1979 făcut pe 4300 de bărbaţi homosexuali, care a raportat că 22% au recunoscut abuzul sexual ilegal al copilului de tip homosexual.[5]

În realitate, cei cu interese homosexuale tind să fie destul de flexibili sexual, spre deosebire de cei care susţin că nu au dorinţe homosexuale. Un studiu naţional aleatoriu a găsit că majoritatea bărbaţilor care se autoidentificau ca homosexuali fuseseră excitaţi sexual de persoane de sex opus (73%), făcuseră sex cu persoane de sex opus la vârsta adultă (54%), erau în prezent atraşi sexual de persoane de sex opus (54%) şi/sau fuseseră îndrăgostiţi de o membră al sexului pus (66%).[6] Alte studii au raportat că nu mai mult de 1-5% dintre cei care recunosc că sunt homosexuali susţin că au făcut sex numai cu bărbaţi. Majoritatea covârşitoare recunosc, de asemenea, că au făcut sex cu femei.[7]

Niciun participant la studiul ulterior al Institutului Kinsey citat mai sus nu a susţinut că era pedofil în sensul de a fi făcut sex exclusiv sau în principal cu copii. Toţi cei 23% care au recunoscut sexul ilegal cu băieţi au spus că minorii au reprezentat „jumătate sau mai puţin” dintre partenerii lor sexuali. Însuşi cercetătorul sexual Alfred Kinsey a fost acuzat că era pedofil, dar indiferent dacă afirmaţia este sau nu adevărată, este bine documentat faptul că el nu era doar homosexual, având sute de parteneri homosexuali, ci era şi căsătorit, avea copii şi a făcut sex cu colegii lui şi cu soţiile lor, ca şi cu studenţi.[8]

Referinţe

[1] Erickson W. D. ş.a. (1988) Behavior patterns of child molesters. Archives of Sexual Behavior 17:77-86.

[2] Freund K. & Watson R. J. (1992) The proportions of heterosexual and homosexual pedophiles among sex offenders against children: an exploratory study. Journal of Sex & Marital Therapy 18:34-43; Freund K. ş.a. (1984) Pedophilia and heterosexuality vs. homosexuality. Journal of Sex and Marital Therapy 10:193-200; Boston Globe (1988) Citat de A. Bass, 8 august; (1971) Child molesting. Sexual Behavior 1:16-24; Knight R. A. (1991) Interviu la prezentarea sa Differential prevalence of personality disorders in rapists and child molesters. Eastern Psychological Association Convention, New York, 12 aprilie; Wasserman J. ş.a. (1986) Adolescent sex offenders, Vermont 1984. Journal American Medical Association 255:181-182; Marshal W. L. ş.a. (1991) Early onset and deviant sexuality in child molesters. Journal Interpersonal Violence 6:323-336; Bradford J. M. W. ş.a. (1988) The heterogeneity/homogeneity of pedophilia. Psychiatric Journal of the University of Ottawa 13:217-226.

[3] Kinsey A. ş.a. (1948) Sexual Behavior in the Human Male. Philadelphia: Saunders; Gebhard P. H. & Johnson A. B. (1979) The Kinsey Data: Marginal Tabulations of the 1938-1963 Interviews Conducted by the Institute for Sex Research. New York: Saunders.

[4] Bell A. P. & Weinberg M. (1978) Homosexualities: A Study of Diversity Among Men and Women. New York: Simon & Schuster.

[5] Jay K. & Young A. (1979) The Gay Report. New York: Summit.

[6] Cameron P. ş.a. (1989) Effect of homosexuality upon public health and social order. Psychological Reports 64:1167-1179; Cameron P. ş.a. (1988) Homosexuals in the armed forces. Psychological Reports 62:211-219.

[7] Roberts S. & Turner C. (1991) Male-male sexual contact in USA. Journal Sex Research 28:491-519.

[8] Jones J. H. (1997) Alfred C. Kinsey: A Public/Private Life. New York: W. W. Norton & Co.

[Is it true that same-sex child molesters are pedophiles and not really homosexuals? Are not most so-called homosexual molesters actually heterosexual pedophiles? Extras din Response to BSA Membership Standards Study Findings. Copyright © 2013 Family Research Institute. Tradus şi publicat cu permisiune.]

Care sunt faptele empirice despre abuzul sexual al copilului? Este homosexualitatea legată în mod disproporționat de abuzul sexual al copilului?

Pentru a răspunde la aceste întrebări avem nevoie de două informaţii de o importanţă critică. Prima este prevalenţa indivizilor cu interese homosexuale şi/sau care se implică în comportament homosexual. Cele mai actuale estimări de la Centrele pentru Controlul Bolii arată că o mică parte – probabil nu mai mult de 3-4% – din populaţia masculină este în principal homosexuală sau bisexuală în preferinţele sale. O altă proporţie de 3-4% dintre bărbaţii adulţi afirmă că au avut cândva întâlniri homosexuale. Deci, în prezent, homosexualitatea a fost experimentată de aproximativ 7% din populaţia masculină adultă, cu o participare mai activă afirmată de cel mult jumătate din acest procent.[1]

A doua informaţie este proporţia abuzului sexual în copilărie care a implicat homosexualitatea. Studiile empirice arată, în mod foarte consecvent, că bărbaţii care fac sex cu bărbaţi (BSB) – mica minoritate la care am făcut referinţă mai sus – sunt răspunzători pentru aproximativ 30-40% din numărul total de cazuri de abuz sexual al copilului. Ceea ce înseamnă că 30-40% dintre toate abuzurile sexuale ale copilului implică fie contact bărbat-copil de gen masculin, fie contact femeie-copil de gen feminin, în principal primul tip de contact. Astfel încât, în timp ce majoritatea cazurilor de abuz implică victime de gen feminin şi contact bărbat-copil de gen feminin, o minoritate substanţială de cazuri – probabil mai mult de o treime – implică abuz homosexual (bărbat-copil de gen masculin).[2]

Referinţe

[1] Purcell D. ş.a. (2012) Estimating the population size of men who have sex with men in the United States to obtain HIV and syphilis rates. The Open AIDS Journal 6:98-107.

[2] Human Rights Watch (2008) World Report (p. 52); Siegel J. M. ş.a. (1987) The prevalence of childhood sexual assault. American Journal of Epidemiology 126:1141-1153; Cameron P. & Cameron K. (2003) Right or Wrong? Should the Boy Scouts Exclude Homosexuals? Colorado Springs: Family Research Institute.

[What are the empirical facts about childhood sexual abuse (CSA)? Is homosexuality disproportionately linked to CSA? Extras din Response to BSA Membership Standards Study Findings. Copyright © 2013 Family Research Institute. Tradus şi publicat cu permisiune.]

Ce proporție din relatările ziarelor despre molestarea copilului implică homosexualitatea?

de Dr. Paul Cameron & Dr. Kirk Cameron

Dr. Paul Cameron, Președintele Institutului pentru Cercetarea Familiei

Dr. Paul Cameron, Președintele Institutului pentru Cercetarea Familiei

Sumar: Molestează homosexualii copiii în mod disproporţionat? Un studiu al relatărilor despre molestarea copilului, apărute la ştirile din opt ziare naţionale în primele nouă luni ale anului 1995, a arătat că aproximativ 40% dintre relatările despre molestarea copilului în principalele oraşe mari [din SUA, n. trad.] implică homosexualitatea. Un studiu pe internet pentru perioada 1989-1995, făcut de FirstSearch, a indicat un procent de 46%, iar într-un studiu făcut de Newsbank pentru perioada 1990-1995, 60% dintre molestări au fost homosexuale. Aproximativ jumătate dintre profesorii, îngrijitorii din centrele de zi şi alţi profesionişti care au fost prinşi molestând copii, i-au molestat homosexual. Se argumentează că numeroase relatări din ştirile care apar în ziare par să aproximeze cifrele incidenţei molestării copilului de către cei cu un statut important în societate, dar supraraportează molestarea homosexuală în general.

Referinţe: Psychological Reports, 1998, 82, 863-871.

[Paul Cameron, Ph.D., Kirk Cameron, Ph.D., What Proportion of Newspaper Stories About Child Molestation Involves Homosexuality? Copyright © 2008 Family Research Institute. Tradus şi publicat cu permisiune. Dr. Paul Cameon este autorul a peste 90 de articole ştiinţifice şi a cinci cărţi, care includ The Gay Nineties şi Exposing the AIDS Scandal. Dr. Cameron are un doctorat în Psihologie la Universitatea din Colorado şi a fost profesor universitar la Universitatea din Louisville, la Universitatea din Nebraska şi la Fuller Theological Seminary, înainte de a deveni Preşedintele Institutului pentru Cercetarea Familiei. El a fost expert medical şi social-psihologic în numeroase cazuri la tribunal din Statele Unite care au implicat un părinte homosexual. Conform Bibliotecii Naţionale de Medicină şi a compilaţiei sale online de cercetări medicale şi psihologice publicate (PubMed), el se numără printre primii zece cercetători din lume ai homosexualităţii, în ceea ce priveşte numărul de citate publicate. Dr. Kirk Cameron este membru al bordului Institutului pentru Cercetarea Familiei din 1983. Are un doctorat în Statistică la Universitatea din Stanford. A scris mai multe de douăzeci de articole ştiinţifice despre rezultatele studiilor Institutului pentru Cercetarea Familiei, SIDA şi homosexualitate, şi este autorul sau coautorul a aproape şaizeci de articole profesionale, rapoarte tehnice şi cărţi. Conform PubMed, el se numără printre primii cincisprezece cercetători din lume ai homosexualităţii.]

1 2 3 13