Mulţi bărbaţi şi femei din Biserică au fost condiţionaţi să nu depună mărturie, fiindcă Biserica priveşte homosexualitatea ca pe un spirit demonic puternic. Prin urmare, ea priveşte cu scepticism pe oricine „mărturiseşte” că a fost eliberat. Climatul de necredinţă a devenit o capcană închisă, care împinge Biserica mai departe în necredinţă şi îndoială, iar pe fostul homosexual, la izolare în ceea ce priveşte eliberarea. Eliberarea de orice, prin puterea lui Dumnezeu, ar trebui să fie un motiv de bucurie, dar refuzul Bisericii de a se bucura, de a accepta şi de a proclama deschis, eliberarea membrilor săi foşti homosexuali, semnalează discriminare carnală, în loc de conducere spirituală. Din această cauză, cine ar risca să iasă în faţă proclamând eliberarea, când este convins că Biserica îl va respinge sau îl va supune la şi mai mult ridicol? Cred că de aceea pui această întrebare. Este o teamă primară, care i-a cuprins pe prea mulţi, iar lui Dumnezeu I se neagă gloria.

Putem aborda întrebarea ta cu două versete relevante, care se ocupă de teamă, înţelepciune şi gloria lui Dumnezeu, cu privire la depunerea mărturiei despre eliberare. Primul se găseşte în Estera 4:13-14. Mordecai, vărul Esterei, o avertizează că dacă nu va spune cine este (o evreică) şi nu-i va face cunoscut regelui pericolul cu care se confruntau iudeii, atunci Dumnezeu va face ca „izbăvirea… pentru iudei” să vină „din altă parte”. Dar a avertizat-o că (deoarece a păstrat tăcerea într-o vreme critică) Dumnezeu nu Se va purta la fel de bine cu ea. Spaţiul nu‑mi permite să explic totul, dar acestea sunt vremuri critice (2 Timotei 3:1-7). Acceptarea deschisă a homosexualităţii, printre altele, ameninţă chiar existenţa Bisericii de astăzi, fiind în mare măsură ca situaţia în care se aflau iudeii. Apoi Duhul Sfânt îi cheamă pe cei care cunosc adevărul să se ridice şi să declare adevărul. Dacă noi, care suntem martorii care arată spre El (Fapte 1:8) nu vorbim, cine o va face?

În al doilea rând, acest lucru are de-a face cu gloria lui Dumnezeu. Ceea ce face Dumnezeu este explicit cu scopul de a-Şi aduce glorie. Dacă ne-a eliberat, suntem obligaţi să spunem despre bunătatea Lui. De fapt aceasta ar trebui să fie o pasiune (Psalmul 111:1-4). Ascunderea gloriei Lui este periculoasă şi păcătoasă, fiindcă gloria lui Dumnezeu nu ar trebui să fie niciodată ascunsă. De aceea S-a făcut Isus trup şi a locuit printre noi. Observă în Psalmul de mai sus unde trebuie să fie adusă mărturia. Nu este de mirare că Satan ne ridică atâtea obstacole! El urăşte ca Dumnezeu să primească glorie! Apocalipsa 12:11 înfăţişează mărturia publică, fiindcă ea este victoria noastră asupra vrăjmaşului. Din nou, priveşte cum Satan manipulează, ameninţă şi ne face confuzi, pentru a împiedica auzirea mărturiilor care arată biruinţa.

Acum, în ceea ce priveşte problema înţelepciunii şi interesului. Este o vreme şi un ceas pentru orice (Eclesiastul 3:1). Dacă observi, strategia Esterei (odată ce s-a hotărât că va vorbi) nu a fost să alerge la rege şi să spună supărată tot ce avea pe inimă. Ea şi-a plănuit cu înţelepciune mărturia, la timpul cel mai potrivit (Capitolul 7). A făcut o faptă măreaţă, fiind înţeleaptă şi ascultătoare. Trebuie să ne amintim că mărturia noastră este o nestemată preţioasă şi că nu trebuie să aruncăm nestematele înaintea porcilor (oameni care ar strica valoarea ei). Cred că Duhul Sfânt îţi va da timpul, locul, persoana, modul şi pasiunea cu care să-ţi depui mărturia. Dar trebuie să fii dornic să deschizi gura. Cuvintele tale vor ajuta la salvarea unei generaţii de bărbaţi şi femei confuzi sexual, cărora li se vinde una dintre cele mai mari înşelăciuni născocite de Satan.

[When God delivers you from homosexuality, is it always the case for you to share or is it sometimes not ok to share? Copyright © Witness Freedom Ministries, Inc. Tradus şi publicat cu permisiune.]