Ţine-te bine de puritatea sexuală!

de Bob Davies & Lori Rentzel

Găsirea eliberării de masturbare şi de gândurile sexuale impure
Bob Davies

Bob Davies

Cliff avea cam 10 ani când a văzut prima dată o revistă pornografică. S-a întâmplat în subsolul casei unui vecin, unde un băiat de 14 ani le-a arătat revista unor băieţi mai mici.

După acea experienţă, Cliff a început să observe reviste similare la micul magazin universal local. Pe la 15 ani, se uita în fugă la numărul curent din Playgirl, conştient că era mai interesat de fotografiile bărbaţilor, decât de cele ale femeilor. Pe vremea aceea, se masturba regulat, folosind imaginile pe care le văzuse în reviste pentru a-şi hrăni fanteziile.

În următorul deceniu, lupta cu masturbarea şi pornografia a rămas un tipar în viaţa lui Cliff. Pe atunci era un membru fidel al bisericii. A absolvit un colegiu creştin important şi a fost angajat apoi cu normă întreagă, ca responsabil cu muzica la o biserică mare din suburbii. Dar toate activităţile spirituale nu păreau să afecteze dorinţele lui homosexuale puternice. Cliff a jurat de multe ori să renunţe să se uite la pornografie. Hotărârea lui dura de obicei o săptămână sau două, apoi se întorcea din nou la vechile tipare de comportament.

O dată s-a stăpânit şase luni, apoi a găsit o revistă veche în toaleta publică a unui magazin universal. În săptămâna următoare Cliff s-a trezit într-un magazin pentru adulţi, căutând numărul curent al aceleiaşi reviste pe care o găsise în baie.

Într-o sâmbătă noaptea, Cliff a închiriat pentru prima dată o casetă video pentru adulţi. După aceea rezistenţa lui a dispărut şi a început să se uite la câteva filme pornografice în fiecare săptămână. Cliff dorea, cu disperare, să pună capăt păcatului sexual, dar era prins – la fel ca mulţi alţi bărbaţi şi femei care ies din homosexualitate şi lesbianism.

Dilema sentimentelor sexuale

Cum îşi controlează bărbaţii şi femeile comportamentul sexual? Este cu adevărat posibil să pui capăt gândurilor impure? Cum găsim puritate în dorinţele sexuale, când ne-am lăsat în voia relaţiilor homosexuale timp de mulţi ani?

„Nu credeam că m-aş fi putut opri să fac sex nici măcar o zi”, a mărturisit George, care fusese implicat în relaţii homosexuale o perioadă de zece ani, „ca să nu mai zic să mă opresc o săptămână sau un an. Iar gândul de a nu face sex tot restul vieţii era prea deprimant ca să mă gândesc măcar la el.”

De ce nu ne îndepărtează Dumnezeu pur şi simplu dorinţele sexuale, aşa cum scoatem un aparat din priză? Fiindcă sexualitatea este o parte integrală a umanităţii noastre, pe care El a numit-o „bună” (Geneza 1:31). Dorinţele noastre sexuale s-au distorsionat, dar ele sunt, cu toate acestea, o creaţie uimitoare şi o parte minunată a ceea ce suntem noi, ca fiinţe umane.

Sexualitatea ne scoate din izolare. Am fost creaţi pentru părtăşie cu alţi oameni – şi o parte a companiei în căsătorie este de natură sexuală. „Nu este bine ca omul să fie singur”, a spus Dumnezeu despre Adam (Geneza 2:18) şi a creat-o pe Eva ca tovarăşă a lui. Neutralitatea sexuală ar face lumea foarte plictisitoare.

Deci este de folos să ne amintim că impulsul sexual este bun, nu rău. Putem, cu uşurinţă, să cădem în eroarea de a vedea sentimentele sexuale ca „duşmanul” nostru, ca pe o parte nefericită a fiinţei noastre, care ne face să fim învinşi în umblarea creştină. „Dacă aş putea fi asexual, fără niciun impuls sexual”, gândim noi, „atunci aş putea să fiu cu adevărat un creştin matur.” Dar Dumnezeu nu ne face o lobotomie parţială, ca să ne numească apoi creştini fermi, pentru că nu mai simţim anumite ispite. Maturitatea vine când învăţăm să ne controlăm sexualitatea. La fel cum muşchii trupului sunt întăriţi prin exerciţiu, tăria spirituală se clădeşte prin exercitarea autocontrolului şi maturităţii în alegerile sexuale.

Iată o altă înţelegere-cheie: sentimentele homosexuale şi lesbiene arată nevoi emoţionale mai profunde. De-a lungul anilor, eu (Bob) am întrebat mulţi oameni care învingeau homosexualitatea, ce i-a condus la relaţii homosexuale sau lesbiene. Mulţi dintre ei au recunoscut că nu erau interesaţi în primul rând de sex, deşi cu siguranţă el putea să fie un factor. Dar, de obicei, enumerau alte motive: singurătatea, faptul că vroiau atenţie din partea altora, căutarea susţinerii, evitarea plictiselii, sentimentul apropierii de cineva, căutarea emoţiei.

Multe dintre motivele respective nu sunt sexuale. Sunt sociale şi emoţionale. Prin urmare, aceste nevoi pot fi potenţial împlinite prin relaţii nesexuale. De fapt, pentru că homosexualitatea este la bază un simptom al nevoilor emoţionale neîmplinite, vom continua să ne luptăm cu sentimentele homosexuale până ce dorinţele emoţionale vor fi împlinite.

În sfârşit, nevoile noastre cele mai profunde sunt împlinite prin relaţia cu Dumnezeu. El ne-a creat astfel; nicio fiinţă omenească nu poate atinge interiorul nostru atât de profund cum poate El, pentru a ne împlini nevoile esenţiale de comunicare şi intimitate cu o altă persoană. Avem apoi nevoie de oameni care să ne împlinească alte nevoi sociale şi emoţionale, de companie şi prietenie. Aceste nevoi sunt universale şi puternice. Ele trebuie să fie împlinite înainte de a găsi eliberare în sexualitatea noastră. Până ce nevoile emoţionale nu sunt împlinite, vom continua să ne luptăm cu dorinţe sexuale nepotrivite.

Ispita, în contrast cu păcatul

Este un păcat să ai sentimente homosexuale sau lesbiene? Te condamnă Dumnezeu pentru că eşti atras de membri ai aceluiaşi sex? Nu, faptul că eşti ispitit nu este acelaşi lucru cu păcatul. Nu, Dumnezeu nu ne condamnă pentru sentimentele noastre.

Toţi bărbaţii şi femeile au sentimente sexuale. Toţi experimentăm atracţii sexuale în fiecare zi. Oamenii căsătoriţi sunt atraşi de alte persoane decât soţul sau soţia lor. Sunt sentimentele lor păcătoase?

Biblia face deosebire, cu atenţie, între asemenea sentimente şi păcat. În terminologia biblică, sentimentele nepotrivite se încadrează în categoria „ispitei”. Iar ispitele nu sunt păcat. Faptul că eşti atras sexual de o persoană nu este acelaşi lucru cu comiterea adulterului în inimă (Matei 5:28). Trebuie să pui în practică ispita, fie în minte, fie în trup, ca ea să devină păcat.

Mulţi, dacă nu cei mai mulţi bărbaţi şi femei care ies din homosexualitate, tind să uite distincţia importantă dintre ispită şi păcat. Ei suferă de o condamnare continuă, simţindu-se împovăraţi, crezând că Dumnezeu îi dezaprobă din cauza sentimentelor sau atracţiilor faţă de persoanele de acelaşi sex. Nimic nu ar putea fi mai departe de adevăr. Dumnezeu ne înţelege luptele. El ştie că energia noastră sexuală nu se „aprinde” când intrăm în căsătorie şi nu rămâne apoi concentrată asupra partenerului de căsătorie tot restul vieţii noastre. Toţi creştinii trebuie să facă faţă sentimentelor şi atracţiilor sexuale nepotrivite. Aceia dintre noi care sunt pe cale să învingă homosexualitatea nu sunt unici; nu aparţinem unei subclase diferite decât restul Bisericii. Luptele sexuale sunt parte a faptului că suntem oameni!

Isus, în umanitatea Lui, a avut parte de ispită. Chiar şi de ispita sexuală. „Căci n-avem un Mare Preot [Isus] care să n-aibă milă de slăbiciunile noastre; ci unul care în toate lucrurile a fost ispitit ca şi noi, dar fără păcat” (Evrei 4:15). Pasajul face o distincţie clară între „ispită” (ceva de care Isus a avut parte) şi „păcat” (ceva ce nu a avut). Când devin păcat ispitele homosexuale şi lesbiene? Cartea lui Iacov aruncă lumină asupra acestei întrebări importante. „Ci fiecare este ispitit, când este atras de pofta lui însuşi şi momit. Apoi pofta, când a zămislit, dă naştere păcatului…” (Iacov 1:14-15).

Există întotdeauna un timp între concepere şi naştere. Un gând homosexual care ne apare în minte poate fi ori omorât, ori hrănit. Când creşte, „dă naştere păcatului”. Acolo acţionează abilitatea noastră de a alege.

Putem alege dacă gândurile (ispitele) homosexuale vor deveni păcat. Dacă le alimentăm, se vor transforma în poftă. Simplu definită, pofta este dorinţa de a avea ceea ce nu este pe drept al meu. Trupul altei persoane nu-mi aparţine (afară doar dacă sunt căsătorit cu persoana respectivă). Prin urmare, nu este dreptul meu să folosesc trupul acelei persoane ca să-mi aducă plăcere sexuală. Desigur, este posibil ca pofta să implice mult mai mult decât sexul. Putem pofti după intimitate emoţională şi să o căutăm prin formarea unor relaţii care evită sexul genital, dar sunt impregnate cu legături emoţionale profunde şi exclusive, care sunt nepotrivite. Putem pofti chiar după „lucruri bune”, precum căsătoria şi copiii. Da, astfel de experienţe de viaţă sunt minunate, dar nu vor fi pe drept ale noastre decât dacă ni le dă Dumnezeu.

Ca foşti homosexuali, putem chiar pofti după altceva ce pare „bun”: o absenţă totală a sentimentelor homosexuale sau lesbiene. „Dacă nu pot fi total vindecat”, ne-au spus unii oameni, „atunci nu sunt deloc interesat!” Ce eroare tragică. Acest tip de gândire „totul sau nimic” nu ia în considerare că ieşirea din homosexualitate este un proces. În timp ce perseverăm, Dumnezeu ne va răsplăti cu creştere şi maturitate. Dar aceste calităţi au nevoie de timp ca să se dezvolte; ele vin prin stăruinţă îndârjită şi perseverenţă. Schimbarea vine încet, ca soarele care se mişcă lin pe cer. Trebuie să fim răbdători cu noi înşine – şi cu procesul de recuperare.

Înapoi la rădăcini

Sentimentele homosexuale sau lesbiene nu sunt păcat. Totuşi, nu înseamnă că ar trebui pur şi simplu să ne acceptăm sentimentele homosexuale ca pe un „ţepuş în carne” şi să nu căutăm să le învingem. Dorinţele homosexuale sunt adesea un simptom al nevoilor emoţionale neîmplinite. Deci haideţi să începem să ne împlinim nevoile prin relaţii potrivite. De ce să acceptăm frustrarea sexuală, când putem să avem în schimb împlinirea emoţională?

Toţi avem nevoi emoţionale şi relaţionale fundamentale, care fac să apară lupta cu homosexualitatea. Împlinirea nevoilor fundamentale nu va eradica automat dorinţele tale homosexuale sau lesbiene. Există alţi factori despre care vom vorbi mai târziu (inclusiv tipare greşite de gândire şi războiul spiritual) care lucrează, când le permitem.

Cu toate acestea, mulţi bărbaţi şi femei descoperă că dorinţele homosexuale sau lesbiene slăbesc în intensitate când nevoile emoţionale sunt satisfăcute prin relaţii sănătoase. Cu cât relaţiile sunt mai profunde şi mai satisfăcătoare emoţional, cu atât vei fi mai puţin ispitit să-ţi împlineşti nevoile emoţionale prin acte sexuale nepotrivite sau prin dependenţe emoţionale.

Lupta cu ispita sexuală

Nu putem evita stimularea sexuală în cultura noastră – doar dacă ne ascundem acasă, cu capul băgat într-o pungă! Astăzi stimulii sexuali sunt oriunde privim – în televiziune, filme, reviste şi ziare. Ziarul nostru local din San Francisco şi-a dus cititorii chiar şi în camerele din spate ale barurilor sadomasochiste pentru lesbiene.

Deci, ce facem?
  • Aşteaptă-te la ispita sexuală! Ştii deja că face parte din viaţă. Deci acceptă realitatea şi păstrează în minte distincţia importantă dintre ispita homosexuală şi păcat. Fii pregătit pentru ispită; nu poţi trăi în lumea noastră şi să te aştepţi să o eviţi total. În fiecare dimineaţă, roagă-te ca Dumnezeu să-ţi protejeze mintea, în timp ce mergi în lume şi înfrunţi ispite sexuale frecvente.
  • Identifică „declanşatorii” ispitei! Oricine are tipare ale ispitei. Unii sunt atacaţi de gânduri sexuale când se trezesc sau chiar înainte de a adormi. Alţii sunt susceptibili când sunt obosiţi, în partea a doua a zilei sau în perioadele de stres.

Există factori legaţi de anotimp. Bărbaţii tind să se lupte mai mult vara, când toată lumea poartă haine subţiri, iar stimularea vizuală creşte. Alţii se tem de vacanţele „de familie” precum Crăciunul sau Ziua Mamei, când sentimentele de singurătate duc la ispite sexuale copleşitoare. Pentru femei (şi pentru unii bărbaţi), nivelul ispitelor urmează şi un ciclu lunar.

Multor foşti homosexuali le-a fost de ajutor să se uite cu atenţie la „declanşatorii” sexuali. Aceste surse de ispită puternică pot fi fizice (boală, faptul că sunt obosiţi, tensionaţi, stresaţi, sub presiune) sau emoţionale (le este teamă, sunt supăraţi, trişti, umiliţi, victimizaţi, singuri, goi, respinşi, copleşiţi).

Este posibil ca declanşatorii să fie şi spirituali la origine. Uneori ispitele vin „de nicăieri”, fără stimuli emoţionali sau fizici pe care să îi poţi identifica. Ispitele pot să vină de la Satan, duşmanul nostru (vezi 2 Corinteni 11:3). Dar adesea şoaptele duşmanului sunt legate de o anumită vulnerabilitate fizică sau emoţională (de exemplu, Isus era în sălbăticie şi postise patruzeci de zile, când Satan I-a apărut în cele din urmă – Matei 4:2).

  • Dezvoltă strategii preventive! Ţine sub control mediul tău, atât cât îţi este cu putinţă. Nu poţi, de exemplu, să controlezi genul de reviste etalate la magazinul local din colţ. Dar poţi alege să mergi la un supermarket mai mare, care nu vinde pornografie. Da, este neplăcut să stai la coadă, dar ce este mai important? Procesul tău de recuperare sau faptul că aştepţi câteva minute în plus? (Foloseşte timpul cât aştepţi la coadă ca să revezi tiparele ispitelor din acea zi!)

Un alt exemplu. Nu ai cum să controlezi faptul că unul dintre colegii tăi de muncă este foarte atrăgător sexual pentru tine. Dar poţi alege să începi să te rogi pentru salvarea lui (sau pentru creşterea lui ca şi creştin, dacă este deja credincios), de fiecare dată când eşti ispitit să ai fantezii. Aceasta va tinde să contracareze orice influenţă „spirituală” din spatele ispitei. Când Satan va vedea că de fiecare dată când eşti ispitit începi să te rogi, probabil că va încerca altă strategie ca să te descurajeze.

Identificarea declanşatorilor: Nevoile emoţionale şi ispita

Eu (Bob) am realizat legătura strânsă dintre ispita homosexuală şi emoţii, cam la un an după implicarea în misiunea pentru foştii homosexuali. Eram înapoi acasă în Vancouver, Canada, conducând maşina în drum spre o slujbă de duminică seara la biserică. Am devenit conştient că privirea îmi era atrasă de aproape orice bărbat de pe stradă. Nivelul ispitei era notabil mai mare decât de obicei.

Nu am avut timp să-mi analizez reacţiile atunci, dar mai târziu m-am gândit la situaţie. „Pentru Numele Domnului, ce s‑a întâmplat?” m-am întrebat. „Ce simţeam în acel moment?” Am realizat că mă simţeam nervos şi nesigur. În acea seară de duminică, mă întorsesem la biserica mea de acasă, ca să depun mărturie public despre faptul că mă confruntam cu homosexualitatea. Acei oameni fuseseră familia mea spirituală mai mulţi ani, înainte de mutarea mea în California. Mă îngrijoram că mă vor respinge. Mă simţeam extrem de vulnerabil.

Serviciul de seară a decurs bine; niciuna dintre temerile mele nu s-a materializat. Dar toată experienţa aceea m-a învăţat o lecţie importantă. „Ce simt chiar acum?” este o întrebare importantă pe care să ţi-o pui, când eşti ispitit. Ce nevoi emoţionale sunt exprimate prin ispita sexuală? Odată ce nevoia emoţională este identificată, începe să găseşti moduri alternative de a o împlini.

Identificarea declanşatorilor: Fetişuri şi parţialisme

Cei mai mulţi oameni au auzit de fetişuri, care sunt obiecte neînsufleţite care devin sursa stimulării sexuale. Exemple obişnuite sunt tipuri de ţesătură (mătase, piele), articole de îmbrăcăminte (lenjerie intimă, pantofi) sau alte obiecte care au ajuns să fie legate de excitarea sexuală. Mai puţini oameni au auzit de „parţialisme”, care este termenul pentru părţi nesexuale ale trupului care produc excitare (precum nas, labele picioarelor, bicepşi, mustaţă sau picioare).

Aceste tipuri de excitare sexuală sunt mult mai comune la bărbaţi decât la femei şi sunt foarte rezistente la schimbare. Deci nu fi descurajat de tiparele persistente din trecut; în mod normal tiparele excitării se vor diminua cu timpul. Alege conştient să rezişti unor asemenea gânduri când îţi vin în minte, fără să te simţi condamnat că le ai. Şi fă-ţi un obicei din a te ruga împotriva influenţelor spirituale care le declanşează.

Dacă te trezeşti că alimentezi constant amintiri ale unei relaţii trecute, poate că este timpul să treci la o acţiune spirituală de ofensivă. Având ca martor o altă persoană, renunţă verbal la relaţie, cerând iertarea lui Dumnezeu pentru participarea la acte sexuale cu persoana respectivă. Cere-I lui Dumnezeu să rupă legăturile emoţionale şi sexuale care s-au format în relaţie. Şi roagă-te pentru eliberarea acelei persoane de homosexualitate sau lesbianism. Bărbaţi, rugaţi-vă să înţelegeţi parţialismele voastre. Realizaţi că ele sunt în mare parte simbolice pentru propriile voastre nevoi şi sentimente de inadecvare. Este posibil ca părţi specifice ale trupului să reprezinte ceea ce cauţi – dar îţi lipseşte ţie.

Braţe. Putere, protecţie, stabilitate emoţională (ne simţim vulnerabili, neprotejaţi)

Piept. Figura tatălui, maturitate (vrem să fim îngrijiţi, intimitate, apropiere, afecţiune, dragoste)

Părţile genitale. Potenţă, bărbăţie (ne simţim inadecvaţi în sentimentul masculinităţii noastre)

Femeile, de asemenea, pot fi atrase de anumite atribute fizice ale altor femei. Unele femei, îndeosebi cele cărora le-a lipsit îngrijirea din partea mamei, sunt atrase de femeile cu sânii mari.

O fostă lesbiană numită Anna a spus: „Când întâlnesc o femeie cu ochi căprui mari, blânzi, ştiu că am dat de necaz.” Prima ei iubită avea ochi căprui mari, blânzi şi această trăsătură declanşa atracţia Annei, când o întâlnea la alte femei.

De orice ne lipseşte nouă, suntem atraşi la alţi oameni. Dar faptul că facem sex cu persoane de acelaşi sex nu ne va întări niciodată masculinitatea sau feminitatea. Relaţiile homosexuale sunt la fel de eficiente ca băutul apei sărate; amândouă activităţile ne lasă nesatisfăcuţi, însetaţi după mai mult.

Identificarea declanşatorilor: Invidia

Mare parte din pofta faţă de persoanele de acelaşi sex îşi are rădăcina în invidie. Ne comparăm cu alţii în termenii constituţiei fizice, ai stabilităţii emoţionale sau ai maturităţii spirituale – şi vedem că nu avem ce au ei. Apoi începem să ne luptăm cu atracţia sexuală faţă de ei.

Vorbind cu mulţi oameni, am găsit două tipare comune ale luptei cu invidia. De obicei, atracţiile noastre se încadrează în următoarele categorii:

  • Atribute fizice. Suntem scunzi şi suntem atraşi de cineva înalt; avem piele închisă la culoare şi suntem atraşi de cineva blond; suntem supraponderali şi suntem atraşi de cineva mai suplu şi atletic.

Unele trăsături fizice sunt de neschimbat (de exemplu, înălţimea). Dezrădăcinarea invidiei implică acceptarea trăsăturilor noastre fizice de neschimbat, ştiind că Dumnezeu a plănuit fiecare detaliu al constituţiei noastre fizice (Psalmul 139:15-16).

Alte trăsături fizice pot fi schimbate (de exemplu, greutatea). Dacă suntem supraponderali şi constant atraşi de genul atletic, trebuie să ne hotărâm cât timp şi cât efort vrem să acordăm programului nostru fizic de fitness.

  • Personalitatea. Ne simţim nesiguri şi suntem atraşi de cineva sigur pe sine; suntem timizi şi atraşi de extrovertiţi. Există anumite fapte cu privire la personalitatea noastră care nu se vor schimba niciodată substanţial. Dacă suntem liniştiţi, poate că nu vom fi niciodată capabili să fim „sufletul petrecerii”. Dar tot ne putem maturiza şi dezvolta personalitatea, ca să avem încrederea şi tăria interioară care ne lipsesc acum.

„Întotdeauna am fost foarte liniştit”, admite Brian. „Realizez că, probabil, nu voi fi niciodată omul amuzant, bufonul întâlnirilor sociale. Dar acum mă simt OK în privinţa aceasta. Am devenit mult mai încrezător în interior. Pot să vorbesc când este nevoie. Şi bărbaţii cu o personalitate expansivă, deşi tot mă atrag, nu mai declanşează în mine invidie şi fantezie.”

Ruperea legăturilor

Adesea posesiunile fizice menţin vii în emoţiile noastre asociaţiile din trecut. Un aspect important al ruperii de trecut este „curăţarea mediului”. Principiul include simbolurile evidente ale trecutului: pornografie, jucării sexuale, reviste şi cărţi homosexuale, postere despre sexul protejat.

Dar există nenumărate alte posesiuni care oferă legături emoţionale puternice cu trecutul, pe care trebuie să le identificăm în rugăciune:

  • Amintiri ale trecutului. Suveniruri ale unor excursii speciale cu fostul iubit; brăţări, ceasuri de mână sau alte daruri semnificative de la prietenii homosexuali; fotografii, filme, benzi video legate de homosexualitate (care sunt deosebit de seducătoare).
  • Înregistrări, casete, CD-uri. Înregistrări ale unor cântăreţi homosexuali sau ale unor „eroi fictivi” pro-homosexualitate, filme cu teme homosexuale, benzi care promovează imoralitatea sau senzualitatea nepotrivită, cântece care erau „speciale” pentru tine şi pentru un anumit prieten sau iubit homosexual.
  • Hârtii. Carduri de membru şi broşuri de la biserici şi alte organizaţii pro-homosexualitate, carduri de discount la stabilimente lesbiene, „micul carneţel negru” cu numere de telefon ale foştilor prieteni din stilul de viaţă homosexual, certificate de „uniune sfântă”.
  • Îmbrăcăminte. Invită Duhul Sfânt (şi poate şi un consilier sau un prieten creştin priceput) să-ţi arate adevărul despre garderoba ta. Caută articole ca: accesorii care erau folosite pentru a-i seduce pe alţii; haine cumpărate din cauza asocierii cu moda „homosexuală”; lenjerie intimă sau îmbrăcăminte „sexy” care declanşează sentimente de poftă greşită; geci sau pantaloni de piele care îţi amintesc de anumite baruri, de oameni sau practici sexuale imorale.
  • Bunuri casnice şi maşini. Uneori este nevoie chiar şi ca posesiunile importante din casa sau apartamentul tău să fie date sau vândute, datorită asocierii strânse cu o persoană sau cu un eveniment pe care trebuie să-l laşi în urmă. O femeie şi-a donat toată mobila unei organizaţii caritabile, când s-a mutat din casa pe care o împărţise cu o iubită cu care trăise timp îndelungat. Un bărbat a decis să-şi vândă maşina sport, de culoare roşu vişiniu, când a părăsit stilul de viaţă homosexual. Cumpărase maşina special pentru a-i fi de ajutor când „agăţa” bărbaţi pentru sex, când mergea cu maşina în zonele din oraş unde găsea parteneri sexuali anonimi.

Până acum am vorbit despre principiile generale ale ispitei. Acum să le aplicăm la problema masturbării.

Masturbarea

Masturbarea este o luptă majoră pentru cei mai mulţi bărbaţi şi femei care sunt pe cale să învingă homosexualitatea. „Este masturbarea un păcat?” este de obicei prima întrebare discutată în cele mai multe cărţi care se adresează acestei teme. Fiecare are opinii diferite; totuşi, cei mai mulţi sunt de acord cu un lucru: Biblia tace cu privire la practica masturbării.

Iată o întrebare mai relevantă de pus în acest moment: „Cum afectează masturbarea procesul meu de recuperare?” Te împinge înspre noi nivele ale libertăţii – sau te atrage înapoi în vechile tipare de gândire?

Cei mai mulţi foşti homosexuali găsesc masturbarea drept o influenţă negativă asupra procesului de vindecare, fiindcă este însoţită de fantezii lesbiene sau homosexuale. Evident, atât timp cât astfel de amintiri sau fantezii sunt întărite, nu vom progresa mult în îndepărtarea de mentalitatea homosexuală.

Pentru mulţi, masturbarea este şi o dependenţă. În termeni biblici, am devenit „robi ai păcatului” (Romani 6:6). Nu mai avem control asupra practicii. Sexualitatea ne conduce pe noi, mai mult decât avem noi control asupra apetitului sexual.

Unii bărbaţi şi femei au descoperit că vina şi separarea de Dumnezeu pe care le simt după masturbare îi expun la lupta spirituală în alte privinţe. Acest obicei declanşează ispita în zone mai evidente ale păcatului sexual. Masturbarea poate fi comparată cu consumul excesiv de mâncare nesănătoasă. Satisface apetitul fizic pe moment, dar te face adesea să te simţi bolnav şi gol. Aceasta din cauză că Dumnezeu a creat sexul ca să fie mai mult decât o eliberare de tensiune. El vrea ca sexul să promoveze dragostea, dedicarea şi permanenţa într-o relaţie de căsătorie. Masturbării îi lipsesc aceste calităţi.

Am descoperit că cei mai mulţi foşti homosexuali vor să pună capăt acestei practici. De ce este atât de greu de învins? Fiindcă există atât de multe motivaţii complexe care ne împing la un asemenea tipar de comportament.

  • Motivaţii fizice. La bărbaţi există o producere continuă de spermă, care este stocată în două „rezervoare” interne, numite vezicule seminale. Când sunt pline, se trezeşte impulsul sexual şi dorinţa de o oarecare eliberare devine conştientă. Deci este posibil ca dorinţa de eliberare sexuală să apară puternic în mintea unui bărbat, fără nicio încurajare păcătoasă din partea sa.

Şi la femei există dificultăţi. În anumite momente din ciclul lunar, nivelul înalt al unor anumiţi hormoni (androgeni şi posibil estrogeni) măresc dorinţele sexuale ale unei femei şi cresc prin urmare ispita de a se masturba. Pentru multe femei este extrem de dificil să depăşească zilele respective.

Aceste realităţi fizice înseamnă că masturbarea este de neevitat? Nu. Dar ele explică, în parte, de ce masturbarea este o luptă atât de comună.

  • Motivaţii emoţionale. Masturbarea este legată şi de nevoile noastre emoţionale. Dacă te îndoieşti, urmăreşte când este mai puternică dorinţa de a te masturba. Tipic, lupta se intensifică atunci când experimentezi anumite emoţii, precum singurătate, teamă, mânie sau plictiseală. Masturbarea este o soluţie falsă la nevoile emoţionale.

Învingerea masturbării. Cei mai mulţi dintre noi vrem să învingem masturbarea. Ce paşi să urmăm pentru a împlini acest scop?

  • Nu hrăni poftele trupeşti! Uneori trebuie să fim practici în lupta cu păcatul. Ne expunem la ispită fără ca măcar să realizăm.

De exemplu, Larry a realizat că se masturba întotdeauna după ce se bărbierea dimineaţa. După duş, stătea în faţa oglinzii, gol, iar ispita apărea. Alţi bărbaţi au descoperit un tipar similar. Cei mai mulţi bărbaţi sunt stimulaţi de nuditate – chiar şi de a lor. Larry a descoperit că ispitele s-au diminuat când a urmat pasul simplu de a-şi pune un halat de baie înainte de a se bărbieri. Alţii sunt ispitiţi, de obicei, când se cufundă în somn.

Dacă aceasta este slăbiciunea ta, începe să observi ce citeai sau priveai la televizor chiar înainte de a merge la culcare. Ceva ce nu ţi-a fost de folos? Ia în considerare activităţi alternative posibile: un scurt timp devoţional sau ascultarea unor înregistrări de închinare, înainte de a închide lumina.

  • Caută rădăcinile emoţionale! Când simţi nevoia de a te masturba, întreabă-te: „Cum mă simt acum?” Singur? Plictisit? Obosit? Supărat? Frustrat? Anxios? Deprimat?

Oricare dintre aceste emoţii poate deveni un „declanşator” pentru ispită. Dar eliberarea fizică nu va împlini nevoia emoţională ascunsă. Odată ce ai identificat emoţiile pe care le experimentezi, începe să-L cauţi pe Dumnezeu pentru înţelepciunea practică necesară pentru a împlini mai bine nevoia.

Într-o seară eşti singur. Deci trebuie să iei iniţiativa să te îndrepţi spre cineva, de exemplu, să suni un prieten de la lucru sau să-i scrii unui vechi prieten de la grupul de tineret din colegiu. Dacă ai nevoie de mângâiere, trebuie să profiţi de seară, să te înveleşti în pătura ta preferată, cu o ceaşcă de ceai în mână şi să te bucuri de un film vechi preferat.

Sunt doar câteva exemple despre cum putem începe să ne împlinim nevoile legitime în mod potrivit, în loc să ne masturbăm ca să ne amorţim temporar sentimentele. Trebuie să vrem să simţim – şi să căutăm rezolvarea pentru durerea emoţională ascunsă, care ne împinge să ne găsim refugiul în masturbare.

  • Caută să dai socoteală! Problemele ca masturbarea înfloresc în secret. Când problema este adusă „la lumină” şi împărtăşită cu o altă persoană, apare o nouă putere de a o învinge. „Mărturisiţi-vă unii altora păcatele” şi „umblaţi în lumină” sunt două îndemnuri obişnuite (Iacov 5:16 şi 1 Ioan 1:7).

Din nefericire, prea puţini creştini sunt dornici să permită accesul în domeniul privat al vieţii lor. Dar masturbarea este o luptă aproape universală printre cei necăsătoriţi, îndeosebi printre bărbaţi. Deci este un domeniu ideal pentru darea de seamă reciprocă între creştini – şi nu înseamnă neapărat mărturisirea luptelor homosexuale, dacă nu eşti încă atât de deschis faţă de tovarăşii de credinţă.

  • Priveşte problema în perspectivă! Aproape toţi cei necăsătoriţi (şi mulţi dintre cei căsătoriţi) s-au luptat cu masturbarea. Deci nu eşti unic, o persoană rea sau un ratat spiritual. Eşti pur şi simplu o persoană obişnuită, cu o luptă obişnuită.
  • Fii realist! Dacă te-ai lăsat pradă comportamentului ani de zile, nu te aştepta ca ispita să dispară peste noapte. Va fi nevoie de un efort consecvent şi de maturitate emoţională pentru a învinge. Dacă obiceiul tău devine mai puţin frecvent, este grozav! Simte-te încurajat că faci progrese. Şi cere-I lui Dumnezeu să-ţi mărească dorinţa de a-L mulţumi în toate domeniile vieţii tale.
Învingerea homosexualităţii

Vei învinge cu succes homosexualitatea? Răspunsul la întrebare depinde de ce se întâmplă în mintea ta. Gândurile tale sunt câmpul de luptă unde victoria este cu adevărat câştigată sau pierdută. Unele încercări de a învinge ispita sexuală – duşuri reci pentru a evita masturbarea, schimbarea serviciului pentru a scăpa de un coleg de muncă atrăgător, mutarea într-un apartament nou pentru a evita un vecin homosexual – sunt doar o soluţie temporară.

Dacă motivele ascunse ale ispitei homosexuale nu sunt descoperite şi rezolvate, acele soluţii sunt ca punerea unui dop în gura ţevii unui robinet care curge. Presiunea apei continuă să crească şi, la un moment dat, dopul sare şi apa ţâşneşte cu putere. O soluţie mai bună este să închizi sursa de apă. Similar, trebuie „să ajungem la sursa” ispitelor continue, pentru a găsi eliberarea de ele.

Câmpul de luptă interior

Câştigarea războiului cu gândurile va fi una dintre cele mai dure provocări ale tale ca şi creştin. Este posibil să fi avut parte atâta timp de înfrângere în acest domeniu, încât te întrebi dacă victoria este chiar posibilă.

În Romani 12:2, Pavel ne porunceşte: „Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi prin înnoirea minţii voastre.” Să aplicăm cuvintele lui la situaţia noastră: Trebuie să ne schimbăm gândirea, pentru a ne desprinde de atitudinea mintală şi/sau de acţiunile unui stil de viaţă homosexual. Bărbaţii şi femeile care au fost homosexuali trebuie să ducă lupta pe trei fronturi principale:

  • Amintiri ale trecutului. Nu este neobişnuit pentru un bărbat care a fost homosexual să fi avut zeci, dacă nu sute de întâlniri sexuale în trecut. Alţi bărbaţi şi femei care au fost homosexuali au avut relaţii pe termen lung; unii nu au avut experienţe sexuale clare, dar s-au lăsat în voia activităţilor legate de homosexualitate, precum reviste şi filme homosexuale. Dar fie că experienţele noastre homosexuale au fost vaste, fie că au fost limitate, toţi avem amintiri care trebuie învinse.
  • Fantezii sexuale. Imaginaţia noastră este un dar incredibil de la Dumnezeu, cu potenţial pentru un bine sau un rău uimitor. Fanteziile imorale sunt deosebit de tulburătoare pentru aceia dintre noi cu puţine experienţe homosexuale clare, care au petrecut ani de zile refugiindu-se în fantezii cu relaţii erotice imaginare şi romantice cu cei de acelaşi sex.
  • Tipare distorsionate de gândire. Există şi domenii nesexuale în care ne luptăm în minte, precum gânduri despre relaţia noastră cu Dumnezeu („Dumnezeu mă urăşte pentru că sunt homosexual”), gânduri despre relaţiile noastre cu alţi oameni („Nu voi fi niciodată capabilă să relaţionez cu alte femei”) şi gânduri despre viitorul nostru („Voi fi întotdeauna homosexual”). Dacă tiparele de gândire nu se schimbă, vom fi mereu învinşi şi descurajaţi în procesul de recuperare.
Fanteziile

Adesea măsurăm succesul cuiva în învingerea homosexualităţii prin felul în care se poartă în public. O evaluare mai exactă a eliberării sunt fanteziile, ceea ce se întâmplă când mintea este inactivă. Unde ne duc fanteziile?

Tuturor ne vor intra în minte gânduri păcătoase. Când se întâmplă, avem trei opţiuni: plăcere, reprimare sau înlocuire.

Evident, să ne lăsăm în voia fanteziilor homosexuale este păcat. Înseamnă că avem alte două opţiuni rezonabile:

  • Reprimare. Multe cărţi creştine sugerează tehnici variate de cucerire a poftei care, la prima citire, par foarte spirituale. Iată una generală: Când eşti ispitit să ai fantezii cu gânduri impure, citează un verset biblic potrivit. Acest tip de strategie este eficient pe moment, dar tehnicile de „represiune” nu sunt o soluţie pe termen lung. Pentru a învinge tiparele de gândire adânc înrădăcinate, trebuie să te confrunţi cu nevoile emoţionale şi spirituale ascunse care le alimentează.

Nu încercăm să minimalizăm importanţa cunoaşterii Cuvântului lui Dumnezeu. Totuşi am vorbit cu mulţi oameni cărora li s-a spus „doar roagă-te mai mult” sau „să citezi un verset când eşti ispitit”. Consilierul nu i-a abordat mai în profunzime, iar ei, descurajaţi, s-au întors în cele din urmă la activităţile homosexuale, din cauză că ispitele nu s-au diminuat cu timpul.

Să comparăm soluţia precedentă cu un răspuns mai eficient:

  • Înlocuire. Minciunile trecutului nostru trebuie să fie înlocuite cu adevărurile Cuvântului lui Dumnezeu. Citirea Bibliei este esenţială, dar nu ca să repetăm un verset ca o „tantră magică” în mijlocul ispitei. Mai degrabă, prin studiu regulat, sârguincios şi prin aplicarea principiilor biblice, avem parte de schimbări în modul în care Îl privim pe Dumnezeu, lumea şi pe noi înşine. „Felul în care vedem lumea” se transformă într-o perspectivă generală care reflectă mai degrabă adevărul, decât distorsiunile societăţii noastre seculare.

Ajungem să descoperim realitatea dragostei lui Dumnezeu pentru noi ca indivizi (vezi Romani 5:8), dorinţa Lui de a ne ierta de tot păcatul – inclusiv de gânduri şi acţiuni homosexuale (1 Ioan 1:9). Când acţionăm în viaţa noastră de zi cu zi după perspectiva Bibliei, aceasta va schimba profund felul în care ne vedem trecutul şi ne plănuim viitorul.

Cum tratăm amintirile

Memoria este un dar minunat, dar uneori pare să fie un blestem. Dacă înainte ne-am lăsat în voia păcatului sexual, este greu să uităm detaliile grafice. „Aceasta a fost o problemă majoră pentru mine”, a spus Cheryl. „Reflectam la timpurile minunate: încântarea când eu şi iubita mea ne-am întâlnit prima dată, excursiile cu cortul pe care le-am făcut împreună, petrecerile cu alţi prieteni din stilul de viaţă homosexual. Mult prea adesea uitam certurile amare pe care le-am avut, gelozia mea puternică, atunci când mă îngrijoram că era atrasă de altcineva.”

Cuvintele lui Cheryl ne fac să înţelegem ceva important: amintirile sunt rareori exacte în fiecare detaliu. Cu timpul, devin distorsionate. Din nefericire, adesea amplificăm vremurile bune din trecut, distracţia pe care am avut-o în activităţile homosexuale, încântarea, farmecul şi emoţiile sexuale. Dar uităm nopţile de singurătate, frustrările căutării unei relaţii pe termen lung, neliniştea de a fi părăsiţi pentru un alt iubit, teama de bolile cu transmitere sexuală, depresia de a şti că familia dezaprobă relaţiile noastre.

Când eşti chinuit de amintiri, cere-I lui Dumnezeu să-ţi dea o imagine adevărată, completă a trecutului, în special când te trezeşti amintindu-ţi doar aspectele pozitive. Amintirile se estompează cu timpul. Grăbim uitarea lor, neinsistând asupra lor sau neîntărindu-le.

Alte indicaţii practice

Probleme cu gândurile nepotrivite apar la anumite momente din zi, ca atunci când te trezeşti sau chiar înainte să mergi la culcare. Probleme apar şi când mintea pătrunde în „neutru”, ca atunci când mergem cu maşina pe un drum familiar la lucru sau când îndeplinim o sarcină repetitivă la serviciu.

Eu (Bob) am descoperit că îmi este de ajutor să instalez un casetofon în maşină şi să am permanent predici, conferinţe sau înregistrări muzicale care să-mi ţină mintea ocupată. Alteori înregistrez emisiunile de radio care îmi plac, ca să le pun din nou când mă deplasez spre lucru şi când mă întorc acasă. Un număr tot mai mare de cărţi creştine sunt, de asemenea, disponibile în format audio.

Unele tipare de gândire sunt pur şi simplu obiceiuri rele din trecut; altele se bazează pe asociaţii trecute. De exemplu, dacă tu şi prietenii tăi homosexuali aţi mers întotdeauna la un eveniment cu travestiţi de Halloween, va fi natural pentru tine să asociezi seara respectivă cu evenimente din trecut. Dacă zilele de naştere erau sărbătorite prin petreceri dezlănţuite şi sex, pentru un anumit timp, este posibil ca amintirile să se declanşeze în fiecare an.

Va dura până vom dezvolta tipare anuale diferite; fii răbdător cu tine însuţi, în timp ce noi asociaţii şi amintiri se clădesc în mintea ta. Şi plănuieşte dinainte, ca să ai activităţi „distractive” programate pentru aniversări şi alte momente dificile, când se vor trezi amintirile din trecut.

Realitatea luptei spirituale

Ideea că Diavolul este o fiinţă personală care ne influenţează viaţa este alungată cu un râs de o mare parte a societăţii. Dar Scripturile învaţă că Satan este un înger căzut cu o mare putere, cu acces direct la viaţa noastră.

„Potrivnicul vostru, Diavolul, dă târcoale ca un leu care răcneşte şi caută pe cine să înghită” (1 Petru 5:8). El este identificat ca un ispititor „care înşeală întreaga lume” (1 Tesaloniceni 3:5, Apocalipsa 12:9). Putem face două greşeli în confruntarea cu Satan: să trăim în teamă excesivă sau să ignorăm complet existenţa lui.

Dumnezeu ne oferă protecţie divină împotriva duşmanului. Probabil ai auzit predici despre „armura spirituală” din Efeseni, capitolul 6, dar ai aplicat vreodată piesele armurii în lupta împotriva homosexualităţii? Iată câteva exemple:

  • Centura adevărului. Principiul: Cuvântul lui Dumnezeu – şi nu sentimentele mele – determină ce este adevărat.

Câteva aplicaţii: Dumnezeu mă iubeşte, deşi mă lupt cu sentimente – şi chiar cu comportament homosexual („Dar Dumnezeu Îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi, Cristos a murit pentru noi.” – Romani 5:8). Dumnezeu este capabil să mă ajute să nu cad iar în comportamentul homosexual („A Aceluia care poate să vă păzească de orice cădere…” – Iuda 24). Dumnezeu îmi este alături în lupta împotriva păcatului homosexual sau lesbian („Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră?” – Romani 8:31).

  • Platoşa neprihănirii. Principiul: Inima mea impură este curăţită de sângele lui Cristos.

Câteva aplicaţii: Când mă pocăiesc, Isus mă curăţă de tot păcatul homosexual, inclusiv de gândurile de poftă, de masturbare sau de întâlnirile sexuale („sângele lui Isus Cristos, Fiul Lui, ne curăţă de orice păcat” – 1 Ioan 1:7). În ciuda ispitelor homosexuale continue, pot fi drept în Cristos („nu având o neprihănire a mea, pe care mi-o dă Legea, ci aceea care se capătă prin credinţa în Isus Cristos” – Filipeni 3:9).

Reconstruirea zidului

Mie (Bob) îmi place să compar mintea noastră cu o cetate cu ziduri din vremurile Vechiului Testament. Bariera groasă, înaltă, îi proteja pe locuitori, ţinând duşmanii afară. Dar când ne lăsăm pradă fanteziilor sexuale timp de mulţi ani, mintea noastră este ca o cetate cu zidul dărâmat. Pietrele zac împrăştiate pe pământ. Duşmanii noştri spirituali – Satan şi hoardele lui demonice – au acces liber la mintea noastră. Pot să intre şi să iasă când vor.

Trebuie să reconstruim zidurile minţii noastre, ridicând o „barieră” spirituală a purităţii şi tăriei, împotriva invaziei duşmanilor şi a ispitelor lor de gânduri impure, de poftă. Zidul nu se construieşte din nou peste noapte; a fost dărâmat o lungă perioadă. Pentru a restaura zidul, va fi nevoie de efort consecvent, pe termen lung.

Sunt multe moduri de a „reconstrui zidul”, în afară de lucrurile de bază, ca citirea Bibliei, rugăciunea şi frecventarea bisericii. De fiecare dată când ne angajăm în aceste activităţi şi alegem să avem gânduri pure, evlavioase, punem o altă „cărămidă” la loc în zid. Iată unele sugestii practice pentru programul de reconstruire:

  • Vizionează videouri creştine, inclusiv filme contemporane, concerte, filme despre natură (precum Predici din ştiinţă), învăţături din Biblie şi seminarii despre homosexualitate şi alte teme relevante. w Citeşte reviste creştine, în special cele care se concentrează asupra intereselor tale (de exemplu, probleme ale femeilor, mărturii ale bărbaţilor, profiluri sportive, muzică creştină contemporană, căsătorie şi familie). w Ascultă benzi de muzică sau compact discuri, care sunt disponibile în orice stil, de la pop la western, clasic şi rock. Unele înregistrări prezintă versete din Scripturi puse pe muzică, un mod excelent de a absorbi Cuvântul lui Dumnezeu şi principiile sale. w Citeşte cărţi creştine, de la bestsellerurile actuale la vechii clasici. Petrece timp cu prietenii de la biserică în situaţii variate, de la studii biblice formale la momente distractive, la pizza. Chiar şi când conversaţia nu este despre probleme „spirituale”, faptul că prietenii împărtăşesc dragostea ta pentru Dumnezeu te ajută să‑ţi întăreşti perspectiva biblică. Nu renunţa la cărţile şi filmele „seculare” clasice, care în multe cazuri reflectă bazele biblice ale culturii noastre. Adesea ele se concentrează pe credinţă, sacrificiu, dedicare şi alte valori bune, care susţin o perspectivă evlavioasă. Ceea ce introduci în minte nu trebuie să fie limitat strict la cărţi, muzică, filme şi reviste „religioase”, pentru a te ajuta să te concentrezi asupra adevărurilor Scripturii.

La fel cum atitudinea mintală despre homosexualitate a fost experimentală la început, apoi întărită iar şi iar de gândurile şi activităţile noastre, la fel atitudinea mintală creştină trebuie să se dezvolte încet şi consecvent, o lungă perioadă de timp. Biblia se referă la acest proces ca la „înnoirea minţii” (vezi Romani 12:2), care este unul dintre cele mai importante principii ale ajungerii la o eliberare semnificativă de gânduri şi sentimente homosexuale sau lesbiene.

[Holding on to Sexual Purity. Extras din Coming Out of Homosexuality de Bob Davies & Lori Rentzel. Copyright © 1993 Bob Davies & Lori Rentzel. Tradus şi publicat cu permisiunea InterVarsity Press, P.O. Box 1400, Downers Grove, IL 60515, SUA, www.ivpress.com.]

Print Friendly, PDF & Email

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *