Gaby

 

Totul a început când eram de 13 ani. Atunci un văr de-al meu m-a chemat să mă duc cu el. M-am dus, fiindcă mi-a spus că vrea să-mi arate ceva nou. Stăteam la ţară la el şi îşi făcuse un cort. Am intrat înăuntru, mi-a legat ochii, a spus că vrea să vadă ceva, să nu mă sperii că va intra o gagică. Am zis bine şi la un moment dat am simţit că cineva îmi făcea sex oral. După ce am aflat că era el m-am supărat, dar apoi ne-am întâlnit la discotecă. Am ieşit afară, mi-a prins lănţişorul meu de aur şi mi-a zis că dacă nu-l las să facă iar, mi-l rupe. Apoi mi-a spus că dacă nu-i fac şi eu mă va bate, şi aşa că i-am făcut.

 

După un timp ne-am mutat în alt sat şi mi-am făcut noi prieteni. Am crezut că pot să uit totul, dar din păcate un prieten dormea la mine şi a început să mă mângâie, căci în seara aceea i-am povestit toate; el a profitat de slăbiciunea mea şi iar s-a întâmplat. După aceea m-am certat cu el şi cu toţi prietenii mei, fiindcă mi-era frică să nu se întâmple iar. Era să mă sinucid, dar nu am putut, căci ceva nu m-a lăsat să o fac.

 

Când aveam 16 ani mama era pocăită iar mie îmi plăcea, fiindcă mergeam în tare multe locuri şi tot ne rugam, cântam, deci era fain. Dar mama s-a lăsat şi eu nu am putut ţine legătura cu fraţii. Am simţit că trebuie să rămân cu Domnul; am vrut să mă fac preot dar înainte să mă înscriu la teologie m-am gândit cum pot să fiu un pastor bun cu trecutul meu, şi am renunţat la asta. La 20 de ani am devenit ca un bătrân. Nu-mi venea să ies din casă, parcă simţeam că toată lumea râde de mine. M-am tot rugat ca Dumnezeu să mă ajute să uit totul.

 

După un an El mi-a arătat că pot să fiu fericit şi cu o fată. Suntem căsătoriţi de doi ani, suntem fericiţi şi o iubesc din tot sufletul, dar cele ce au fost în trecut mă afectează. Îmi vine mereu în minte ce a fost şi aşa s-a întâmplat că îmi plac băieţii. Dar nu am mai făcut de patru ani nimic, numai că îmi plac şi mă supără faptul că nu pot avea prieteni, fiindcă mă tem să nu cad iar. Acum v-am întâlnit pe net pe voi, care spuneţi că mă puteţi ajuta să mă schimb împreună cu Dumnezeu. Ştiu că aşa putem reuşi, căci eu sunt catolic şi mă rog tare mult.

 

Toată viaţa mi-a fost frică să nu afle părinţii mei, pentru că mama nu-i suportă pe gay. Când era vorba de ei îi înjura. Am trăit într-o familie unde am fost iubit numai de tata; când am avut nevoie de mama ea mi-a dat bani, deci pentru ea contau mai mult banii şi surorile mele. Suntem şase fraţi, patru surori şi doi băieţi; eu eram din gemeni, dar fratele meu geamăn a murit. Am aflat asta la 15 ani. Poate că aceste dureri m-au făcut să devin gay. Am avut relaţii şi cu fete. Eram cu o fată de doi ani când i-am făcut cunoştinţă cu cel mai bun prieten al meu; după o săptămână m-am dus la prietenul meu acasă şi i-am prins împreună, făceau dragoste. A fost un şoc pentru mine. După aceea iar am întâlnit o fată care m-a făcut fericit, dar după opt luni în care am fost împreună am prins-o cu vecinul meu. Atunci m-am supărat, m-am întâlnit cu un homosexual şi ne-am culcat; asta s-a repetat încă o dată, dar nu mi-a plăcut de el şi l-am lăsat.

 

Acum am soţie, o iubesc, dar când îmi vine să mă masturbez mă gândesc la diferiţi băieţi, sau se întâmplă că îmi caut pe net video cu gay. După masturbare îmi pare foarte rău de ce am făcut şi doresc să nu mi se întâmple iar. Mă tem că nu voi putea trece peste toate acestea, pentru că de când sunt însurat dorim să avem copil, dar până în momentul de faţă nu avem. Mi-e teamă că poate e pedeapsa mea pentru ce am făcut, dar sper ca şi dacă nu voi putea uita totul să nu mai fac prostii, că deja nu mă mai suport eu pe mine.

 

Deci mă aflu pe marginea unei prăpăstii şi sunt cât pe ce să cad în ea, doar soţia mă ţine, căci cu ea sunt fericit. Dar nu am curajul să-i spun. Doar atât ştie, că am un păcat mare care îmi apasă sufletul. Mă iubeşte tare şi nu mă întreabă; a spus când simt nevoia să-i zic, atunci mă ascultă şi orice ar fi, nu-şi va schimba sentimentele faţă de mine. Eu lucrez acasă, ea e plecată la serviciu, numai seara ne întâlnim; toată ziua la asta mă gândesc, la ce s-a întâmplat şi la ce pot face cu viaţa mea. Am avut un accident, mi-am pierdut cunoştinţa pentru şaisprezece ore. Când m-am trezit am început să plâng că de ce nu m-a ajutat Dumnezeu să-mi pierd amintirile din copilărie? Dar mi-am dat seama că toţi avem crucea noastră pe care trebuie să o ducem. Va veni timpul când va trebui să răspundem toţi pentru păcatele noastre. Sunt pregătit să răspund pentru prostiile pe care le-am făcut şi sper să termin cu ele.

 

După câteva luni ...

 

Nu sunt în ţară, am plecat cu soţia în Spania, s-ar putea definitiv. Acum stăm la nişte rude. Mai lupt în fiecare zi, dar cred că sunt în stare să lupt până trec de toate, cu ajutorul Domnului. Am adus Noul Testament cu mine; aici încă nu l-am citit, dar vreau să mă pun să-l citesc pe tot. Relaţia cu soţia e super, duc o viaţă de minune cu ea. 

 

 

Aşteptăm comentariul tău la pagina Contact.

 

 



(c) Copyright 2008 - 2010 ContraCurentului.com. Toate drepturile rezervate.

Termeni şi Condiţii  |  Administrare