Dan
Bună, sunt Dan şi am 40 de ani. Simt nevoia de a vorbi cu cineva, dar nu am cu cine, pentru că nu am prieteni. Când familia nu te înţelege şi nu-ţi este aproape, e greu. Părinţi nu am, tata a murit în 1990, iar mama, şapte ani mai târziu. Nu mi-a fost uşor. Voi povesti cum a început viaţa mea de gay. Este o poveste lungă.
Eram atras de băieţi de la 16 ani. Cam de două luni mă masturbam în fiecare seară cu un tip care stătea la mine în gazdă. Eu aveam 17 ani, el 20. Într-o noapte, m-a violat cu sălbăticie. Ca să nu spună la şcoală că sunt homosexual, am acceptat să continui relaţia cu el, relaţie care a mai durat un an. Era brutal şi mă punea să fac lucruri care nu-mi plăceau şi care mi se păreau scârboase. Apoi am fost abuzat de trei colegi de clasă.
Când s-a întâmplat cu cei trei el nu a participat, era plecat. I-am chemat la mine acasă când mi-am serbat majoratul. Cred că le spusese despre mine - îi cunoştea pentru că jucam toţi fotbal împreună - şi de aceea au venit. Totul a început de la un coleg care a propus să ne masturbăm toţi odată. Ne-am dezbrăcat, iar eu m-am apropiat de cel care îmi plăcea şi i-am făcut avansuri. Ca să nu spună colegilor adevărul despre mine, am fost nevoit să întreţin relaţii sexuale cu ei împotriva voinţei mele. Dacă a fost viol? Şi da, şi nu: eu vroiam numai cu cel care îmi plăcea. Nici nu mai vreau să-mi amintesc.
Am început să fac sex cu bărbaţi, mai des după '90. La început nu mi-a plăcut, apoi m-am obişnuit. Am mers în cluburi gay în oraşele mari, mi-am făcut prieteni şi am continuat aşa până acum patru luni, când am avut o experienţă neplăcută cu un tip la hotel. Am crezut că este O.K., dar am avut o surpriză tristă. Am mâncat la restaurant, apoi am urcat în cameră. Când mi-am dat seama că nu este normal, am vrut să strig, dar s-ar fi auzit în tot hotelul. M-a întrebat : „De ce ai venit, nu pentru asta?”. Nu am avut încotro şi m-am conformat; am făcut tot ce a vrut el, în ciuda faptului că nu vroiam. Parcă era nebun. Din cauza a ceea ce am păţit atunci vreau să mă las.
Am fost şi la psiholog acum o lună, am vorbit cu el 30 de minute şi mi-a spus ca atunci când voi fi decis să-i spun tot, să merg la el. Probabil şi-a dat seama că sunt gay. Eu nu i-am zis nimic, am răspuns doar la nişte întrebări de rutină, cu da sau nu. I-am spus numai că am venit la el pentru că am nişte vise ciudate şi nu pot dormi noaptea. Mai iau pastile de somn. Mă trezesc uneori noaptea din cauza viselor erotice. Nu pot să mă controlez, chiar şi ziua mă masturbez, când fac baie la fel. Mă gândesc numai la tipi. Fetele nu mi-au plăcut niciodată, am încercat pe la 19 ani cu o fată dar nu am avut nicio reacţie.
Despre relaţiile mele cu bărbaţii nu am ce să spun. De obicei făceam sex o dată şi atât. Relaţii mai lungi nu am avut, am făcut sex numai cu necunoscuţi. Odată când am fost la mare am stat două săptămâni cu un tip pe care l-am cunoscut pe messenger. Făceam plajă la nudişti. Acum este plecat din ţară, vine o dată pe an.
E periculoasă lumea gay, ai contact cu oameni distruşi, cu dependenţi de droguri şi de alcool. Aceasta este realitatea, noaptea se poate întâmpla orice în cluburi. Pentru ce mergeam în cluburi gay? Pentru sex, pentru ce altceva? Pentru mine acea viaţă era ceva normal, distracţie şi aventură. Atât timp cât există filme cu homosexuali şi se dau la televizor, mulţi vor să vadă cum este, din curiozitate. Tot din curiozitate am început şi eu şi m-am obişnuit, dar nu mai am vârsta şi nu mai am chef de ieşit prin cluburi; sunt prea obosit.
Trăiesc cu frica de a fi descoperit. Fraţii mei nu ştiu că sunt gay, pierd tot dacă află. Mă simt singur şi nefericit din cauză că nu am o viaţă normală. Nu plâng, dar ţin în mine. Trebuie să-mi revin şi să am şi eu o familie. Sunt foarte hotărât să renunţ la viaţa pe care am dus-o, dar este complicat. Nu prea cred în Dumnezeu. Îmi pun întrebarea: de ce ne ţine Dumnezeu pe lume dacă suntem gay?
Aşteptăm comentariul tău la rubrica noastră Contact.
