Archive for Multimedia

Ben Shapiro distruge transsexualitatea și argumentele pro-avort

Vă invit să urmăriți acest material video, în care Ben Shapiro demontează într-un mod elocvent argumentele pe care mișcarea transgender și activiștii pro-avort încearcă să le implementeze, direct sau indirect, în conștiința societății.

Ben Shapiro este un tânăr erudit american de origine evreiască, licențiat în Științe Politice la Universitatea din California și licențiat în Drept la Universitatea Harvard. Este un binecunoscut comentator politic, editorialist la diferite publicații naționale și redactor de radio. A publicat până în acest moment 7 cărți, dintre care Brainwashed (Spălarea creierului), publicată în 2004, pe care a început să o scrie pe când avea doar 17 ani.

Sursa: benidradici.com

N-au pierit bărbații verticali din Parlament

Ioan Ciobotă & senatorul Ioan Deneș – N-au pierit bărbații verticali din Parlament (Radio Vocea Evangheliei Timişoara, 04.04.2017)

Pentru a downloada, clic aici.

Parlamentul a amânat legea Referendumului pentru Familie

Ioan Ciobotă & deputații Daniel Gheorghe și Florica Cherecheș – Ce s-a întâmplat ieri în Parlament – Familie sau nu (Radio Vocea Evangheliei Timişoara, 29.03.2017)

Pentru a downloada, clic aici.

Ioan Ciobotă & Prof. Dr. Paul Negruţ, din partea Coaliţiei pentru Familie – Parlamentul a amânat legea Referendumului pentru Familie (Radio Vocea Evangheliei Timişoara, 28.03.2017)

Pentru a downloada, clic aici.

Prof. Dr. Paul Negruţ: „A fost scos de pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor proiectul de lege pentru convocarea referendumului din motive procedurale. Acum, dacă Parlamentul României ar avea o istorie de două săptămâni de la înfiinţare, aş înţelege că nu ştiu exact ce atribuţii are fiecare cameră şi care sunt procedurile legislative. Dar vorbim despre un Parlament cu o istorie parlamentară de 27 de ani. A spune după 27 de ani că nu ştii care cameră ar trebui să fie prima sesizată, care este camera decizională, este cel puţin ridicol. Din această cauză, ne uităm cu îngrijorare, toţi susţinătorii proiectului, şi ne întrebăm dacă nu cumva în spate nu este o manevră de tergiversare, pentru că exact acelaşi lucru s-a întâmplat la Senat. După ce a trecut prin Comisia Juridică şi Comisia Constituţională, s-au trezit dintr-odată că nu Senatul este cel care trebuie să fie prima cameră. Deci, este o situaţie, pe de-o parte, ridicolă, după 27 de ani de experienţă parlamentară; pe cealaltă parte – îngrijorătoare.

Ioan Ciobotă: Spunea fostul deputat Remus Cernea, un fervent susţinător al drepturilor homosexualilor, spunea în momentul când mai multe propuneri de parteneriat civil, înaintate de domnia sa, au fost respinse, spunea: „Este doar o chestiune de timp până când şi România se va alinia.” Ce credeţi?

Paul Negruţ: […] N-aş vrea să accept ideea că domnul Remus Cernea intră între profeţii neamului românesc, că are descoperiri supranaturale asupra situaţiei familiei în România. Vorbind însă din experienţa celorlalte state europene, se poate constata că presiunea ideologică LGBT vine cu o forţă deosebit de mare şi, în toate ţările în care cetăţenii au fost fie neatenţi, fie dezinteresaţi, crezând că aşa ceva nu se poate întâmpla, s-a întâmplat acest lucru. Cred însă că în cazul României, Dumnezeu a devoalat lucrurile şi le-a răsturnat planurile. Şi le-a răsturnat într-un mod incredibil. Situaţia familiei Bodnariu şi a familiei Nan şi a altor familii cărora li s-au luat copiii în Norvegia, a trezit în România un simț al responsabilităţii familiilor. Şi când au apărut adunările publice de susţinere a familiilor din Norvegia, a drepturilor copiilor de a-şi educa copiii, dintr-odată parcă România s-a trezit dintr-un somn adânc.

De asemenea, succesul extraordinar de-a aduna semnăturile pentru revizuirea art. 48, alin. 1 din Constituţie a trecut dincolo de ce se putea imagina. Pentru că, dacă în 2007 s-au înregistrat semnături sub 500000 după validare şi nu s-a putut da drumul proiectului, iată că de data aceasta s-au adunat peste 3 milioane de semnături. Aşa că profeţia domnului Cernea se loveşte de faptul că în România s-a trezit conştiinţa şi responsabilitatea familiilor faţă de ceea ce a întemeiat Dumnezeu. Şi cetăţenii României s-au mobilizat cum nu s-a mai pomenit în nicio altă ţară.

Ioan Ciobotă: Care este, de fapt, ideologia din spatele acestei mişcări cumplite la nivel planetar?

Paul Negruţ: Cred că ideologia aceasta este o continuare în limitele absurdului, a materialismului, a ateismului, evolutionismului, pentru că atunci când L-au scos pe Dumnezeu din conştiinţa lor, din istorie, l-au scos din şcoli şi din societate, şi când omul s-a declarat un urmaş vrednic al antropoidelor şi a spus: „Noi suntem cei care reprezentăm izvorul gândirii, concepţiei normelor noastre morale, noi decidem ce este adevăr şi ce nu este, ce este moral şi ce nu este”, antropologicul s-a îndreptat spre zoologic. Şi omul se duce înspre animalist şi, în loc să rămânem în demnitatea rasei umane creată de Dumnezeu, în demnitatea familiei creată de Dumnezeu, ne ducem tot mai departe într-un păgânism sălbatic. Ce vă spun este şi în temeiul studiilor mele în psihologie clinică. Toate aceste manifestări, care au fost incluse cât se poate de abil la orientare sexuală, nu sunt altceva decât devieri de la normalitatea creată de Dumnezeu. Şi în acest capitol sau în acest pachet al orientărilor sexuale intră homosexualitatea, pedofilia, zoofilia, necrofilia. Sunt cazuri în care tineri din Norvegia au cerut legalizarea necrofiliei pentru că, spuneau ei: „Este dreptul nostru să avem experienţele pe care ni le dorim.” Toate aceste lucruri intră într-un pachet pe care vor să îl legitimeze prin legiferare şi practic înseamnă ultima lovitură dată creaţiei lui Dumnezeu, în a desfiinţa şi familia, şi Biserica, şi omul să devină un fel de experiment al omului fără Dumnezeu.

Ioan Ciobotă: Se pune o întrebare interesantă: Sexul este o binecuvântare sau un blestem? De ce l-a dotat Dumnezeu pe om cu capacitatea de a se reproduce pe această cale? Se putea reproduce prin altceva, nu neapărat prin relaţii intime.

Paul Negruţ: Mai întâi, Dumnezeu l-a creat pe om din dragoste şi l-a creat după chipul şi asemănarea Lui ca o fiinţă relaţională. Şi Dumnezeu l-a creat pe om cu capacitatea de-a exprima dragostea, de-a o împărtăşi, şi a creat mediul în care omul poate experimenta cea mai profundă formă de relaţie interpersonală aici pe pământ: relaţia dintre soţ şi soţie. În această complementaritate binecuvântată, când Dumnezeu a creat parte bărbătească şi parte femeiască, şi a întemeiat familia în această unire binecuvântată de Dumnezeu între un bărbat şi o femeie, a stabilit ca naşterea de copii să fie în contextul dragostei dintre soţ şi soţie, respectiv mamă şi tată, şi copiii să nu devină un fel de marfă produsă în laborator sau în curte, sau în grădină şi să devină un produs ca orice alt produs al activităţii şi al demersurilor umane fără Dumnezeu. Deci, copiii sunt rezultatul relaţiei de dragoste dintre soţ şi soţie, mamă şi tată, şi cresc în atmosfera dragostei. Aşa a hotărât Dumnezeu ca mediul în care cresc copiii să fie unul al dragostei, al echilibrului, al ataşamentului, şi nu unul redus la nivel animalic sau, mai de curând, la nivel pur mecanic.

Ioan Ciobotă: Cum vedeţi faptul că în Polonia… Polonia este o ţară conservatoare şi bine face că este conservatoare şi este într-un fel deosebită faţă de restul Europei. Iar în Irlanda, o ţară, de asemenea, catolică, conservatoare, s-a reuşit căsătoria homosexuală, cu toate că în Irlanda avortul este interzis? Spunea cineva: „Biserica în Irlanda nu a avut nicio şansă în faţa celor care promovau căsătoriile homosexuale, din cauza reclamei agresive făcute pe bani mulţi.”

Paul Negruţ: Să nu uităm faptul că în Polonia, catolicismul s-a validat în zeci de ani de prigoană. În vremea dictaturii comuniste, Biserica Catolică a Poloniei a fost practic coloana vertebrală a rezistenţei spirituale, a rezistenţei credinţei în faţa agresiunii marxismului şi ateismului, în timp ce Irlanda a intrat într-o fază a consumerismului, a materialismului, şi bisericile din Irlanda n-au avut vigoarea spirituală şi alerta gândirii de calibru a celei din Polonia. Să nu uităm că Papa Ioan Paul II, Cardinalul Carol, a fost unul dintre vârfurile gândirii filozofice creştine în Polonia. Deci, vorbim despre două lumi diferite când este vorba de rezistenţa credinţei şi validarea ei în faţa atacurilor. Acum, se mai întâmplă un lucru. Când Biserica este absentă din frământarea concepţiilor cu privire la viaţă, clarificarea şi evaluarea ideilor care se vehiculează în spaţiul public, nu ne mirăm că atunci când lumina este absentă, întunericul este la el acasă.

Ioan Ciobotă: La începutul acestei luni a avut loc la Timişoara o conferinţă a Coaliţiei pentru Familie, care a fost într-un mod incredibil tulburată de susţinătorii homosexualilor. Am făcut câteva interviuri cu cei care au fost prezenţi la acea conferinţă, care au urlat din răsputeri: „Minciună! Minciună!” Indiferent ce se spunea de la pupitru, ei urlau: „minciună!” şi aveau alte întrebări. Am făcut nişte interviuri la sfârşitul conferinţei cu ei şi păreau oameni normali. Chiar una dintre tinerele de acolo spunea: „Sunt lesbiană.” Şi am întrebat-o: „Nu ţi-e ruşine de chestia asta?” A spus: „Nu. De ce să-mi fie ruşine?” Am discutat cu ei şi una dintre întrebări era: „Noi nu credem în apostolul Pavel. El şi-a ucis concetăţenii, i-a prigonit. Noi credem doar în Isus Hristos.” Pentru că apostolul Pavel în Romani, capitolul 1 spune, cu subiect şi predicat… Ei spun: „Nu. Isus Hristos nu vorbeşte împotriva noastră.” Ce spune, de fapt, Biblia despre această problemă a familiei?

Paul Negruţ: Mai întâi, revin asupra ideii de la începutul discuţiei noastre. Avem de-a face cu o invazie ideologică în spaţiul ideatic şi în spaţiul public al României şi respectiv al altor ţări. Deci, avem de-a face cu o ideologie. Această ideologie adună elemente de unde li se pare lor că se potriveşte. Scot din Biblie ce nu le convine. Iau din Biblie ce pot răstălmăci. Şi îşi alcătuiesc o ideologie de-a lor, pe care o legitimează. În momentul în care au îmbrăţişat această ideologie, ai de-a face practic cu două lucruri: (1) o minte închisă, blocată de orice argumentaţie şi (2) o manifestare violentă faţă de orice încercare de-a contraargumenta faţă de ideologia lor. Dacă vă uitaţi în alte ţări ale lumii, unde ideologia LGBT, ideologia gender s-a instalat, prigoana la care sunt supuşi cei care afirmă adevărul biblic este asemănătoare prigoanei la care au fost supuşi creştinii când a năvălit ateismul peste ei sau ţăranii care n-au vrut să-şi înscrie pământul în colectiv. Pur şi simplu, sunt demonizaţi. Mă uitam că de curând, un autocar care promovează libertatea cuvântului, freedom of speech, a fost vandalizat în New York. A fost atacat de nişte grupări cu o violenţă greu de explicat. Păstori care sunt agresaţi. Ameninţări. Firme care sunt agresate. Şcoli. În numele ideologiei lor, nu se opresc de la nimic. Deci, n-avem de-a face cu nişte oameni care în viaţa lor particulară au hotărât să aibă un comportament deviant. Ci avem de-a face cu oameni care au o ideologie şi, în numele ei, calcă în picioare tot ce e sfânt.

Ioan Ciobotă: Mă gândesc, oare ce s-ar întâmpla dacă ne-ar spune cineva că peste o sută cincizeci de ani în România, dacă va mai există România până atunci, sau în Europa sau oriunde pe pământ, va avea loc un marş pentru creşterea păpădiilor? Mi s-ar părea o nebunie. Mă gândesc, celor de acum cincizeci de ani de ani li s-ar fi părut o nebunie să li se spună: „În anul 2017 va trebui să ieşim pe străzi într-un marş pentru viaţă, pentru familie.” Este o nebunie?

Paul Negruţ: Eu cred că este o trezire a oamenilor normali la realitatea faptului că adevărul trebuie trăit şi proclamat. Că lumina trebuie aşezată pe un munte, ca să folosesc metafora Mântuitorului, ca să poată să lumineze toată cetatea. Trebuie scoasă de sub obroc şi aşezată în sfeșnic, pentru a lumina toată casa. În clipa în care luminii i-ar fi ruşine că e lumină, ce mai rămâne altceva decât să accepţi dictatura întunericului?

Ioan Ciobotă: Care credeţi că sunt mai răi, comuniştii sau ideologii moderni?

Paul Negruţ: Eu cred că şi comunismul, şi ideologia gender nu sunt altceva decât fațete ale aceleaşi realităţi. Această ideologie are atâtea fațete, încât să ia prin surprindere fiecare generaţie cu altă apariţie. Dar avem de-a face cu aceeaşi realitate spirituală, cu aceeaşi luptă împotriva lui Dumnezeu, răzvrătire împotriva Creatorului şi creaţiei.

Ioan Ciobotă: Aş dori să înălţăm o rugăciune către Dumnezeu. Ce ar trebui să facem? Să-i iubim pe parlamentari, să fim supăraţi pentru ei? Cum ar trebui să ne raportăm în inima noastră, în primul rând?

Paul Negruţ: Deci, având o oarecare presimţire că astăzi s-ar putea să se încurce lucrurile, ieri am chemat la rugăciune şi post pe credincioşii la care am avut acces, spunându-le următorul lucru: „Să ne rugăm ca în 28 martie, parlamentarii României să fie prezenţi la vot şi să voteze în acord cu voia lui Dumnezeu şi pentru onoarea lui Dumnezeu şi binele ţării. Cred că este datoria noastră să ne rugăm pentru ei, conştienţi că sunt presiuni incredibile asupra partidelor politice, asupra liderilor de grup, din partea unor organizaţii din România şi din afara României, ca să nu dea drumul acestui proiect al referendumului. Deci, trebuie să ne rugăm pentru ei şi, în acelaşi timp, trebuie să le aducem aminte că sunt responsabili de deciziile lor înaintea lui Dumnezeu şi înaintea cetăţenilor României. Şi că tot ceea ce se face la întuneric, într-o zi va ieşi la lumină. Aşadar, în ceea ce ne învaţă Biblia, ne rugăm pentru toţi oamenii şi pentru cei înălţaţi în dregătorii, ca Dumnezeu să ne dea o ţară paşnică, o ţară în care moralitatea este curată şi decența vieţii este de-aşa natură încât să nu ne fie ruşine sau jenă să ieşim cu copiii pe stradă.

Urmează o rugăciune la încheierea acestui interviu.

[Acest articol a apărut inițial pe site-ul rodiagnusdei.wordpress.com.]

Ce faci când fratele/sora îți spune că e homosexual? Mă mai iubești acum?

Published on Mar 17, 2017

„Unchiul meu este homosexual practicant, asemenea fratelui meu și asemenea uneia dintre surorile mele. Am aflat când eram la școala biblică, pregătindu-mă să intru în lucrare. Asta a declanșat căutarea răspunsului la întrebarea: Cum reacționez la situație? Ce trebuie să fac?”

„Fratele meu era foarte, foarte masculin. Era foarte arătos, ieșea la multe întâlniri. Niciodată nu mă gândeam că am un frate care se confruntă cu lupta homosexualității. De fapt, când avea cinci ani, a mers într-o tabără organizată de biserică și, în acea tabără, chiar în noaptea în care L-a acceptat pe Isus ca Mântuitor. a fost molestat sexual de fiul păstorului.”

„Nu mi-a dat niciodată un răspuns clar. Era dureros să aud că era o parte din el despre care nu știam și nu o înțelegeam deloc. Am spus: «Nu știam asta și te iubesc! Vom fi în continuare frați, tu vei fi fratele homosexual și eu voi fi eu însumi.» Încercam să mă stăpânesc. Vai, când am terminat de vorbit, am plecat plângând. Dacă se deschidea subiectul despre sexualitate, atunci mă angajam în discuție, dar altfel nu deschideam subiectul. Știa ce cred eu. Îi spusesem.”

Extras din documentarul Mă mai iubiți acum? produs de Mastering Life Ministries, difuzat pe canalul Alfa Omega TV.

Părintele Necula, despre familie și homosexualitate

Ideologia de gen

Ideologia de gen spune că diferențele între bărbați și femei sunt doar rezultatul unor convenții sociale și de educație, că e posibil să alegi să fii bărbat sau femeie, fără ca biologia să conteze.

„Pe măsură ce sexualitatea va fi neîngrădită, vom asista la o creștere a asasinatelor, crimele se vor înmulți, iar rata de sinucidere va crește. Pe măsură ce sexualitatea va fi neîngrădită și mai separată de familie, se va produce o abrutizare a emoțiilor. Aceasta va produce experiențe sexuale bizare și o explozie a preversunilor sexuale de toate felurile.” (Kate Millett, Politica sexelor)

Despre pilonii ce susțin societatea

Pilonii sunt: religia, familia, educația, guvernarea, mass-media, cultura și economia. Mass-media este unul dintre mijloacele devastatoare ale Celui Rău de a corupe tot ceea ce Dumnezeu a făcut. Ca și creștini, suntem sarea și lumina lumii și avem responsabilitatea morală de a duce Împărăția lui Dumnezeu în toate sferele societății.

1 2 3 47